• Înapoi

Mai multe traduceri:

Păcatul primordial și semnificația lucrării de răscumpărare....

Și astfel vă aduceți aminte în mod constant de faptul că am murit pentru voi pe cruce.... Vă reamintesc din nou și din nou oamenilor de pe Pământ și tuturor sufletelor încă nerăscumpărate din lumea de dincolo, sau vă transmit cunoașterea acestui lucru, dacă nu ați experimentat-o încă, pentru că nu puteți rămâne fără cunoaștere dacă vreți să ajungeți vreodată la beatitudine. La ce vă folosește vouă, oamenilor, dacă știți despre "omul Iisus", Care și-a încheiat viața pământească cu moartea pe cruce, dacă nu cunoașteți semnificația spirituală a morții Sale pe cruce, despre misiunea pe care omul Iisus a îndeplinit-o pentru binele omenirii păcătoase. Și dacă vi se mai spune: El a răscumpărat omenirea din păcat.... tot nu găsiți o legătură și vă rămân doar cuvinte al căror sens nu-l înțelegeți. Și atâta timp cât nu cunoașteți rațiunea existenței voastre ca ființă umană pe acest Pământ nu veți putea înțelege de ce umanitatea este numită păcătoasă, chiar dacă nu sunteți cu toții liberi de păcat. Dar actul de Mântuire al lui Iisus Hristos capătă semnificație doar atunci când cunoașteți păcatul primordial, care în primul rând este motivul existenței voastre pe Pământ.... Magnitudinea acestui păcat nu poate fi comparată cu păcătoșenia oamenilor, chiar dacă acesta din urmă este doar consecința celui dintâi. Dar orice păcate pe care o persoană le-ar comite pe Pământ, ea ar putea să le ispășească pe Pământ sau în împărăția de dincolo, indiferent de cât timp ar dura..... Dar vouă, oamenilor, nu vă este posibil să ispășiți păcatul primordial, nici în timpul existenței pământești, nici în împărăția de dincolo, deoarece acest păcat primordial nu a constat într-o infracțiune comisă de o ființă care era deja imperfectă în sine, ci a fost comis de ființe de o perfecțiune supremă, cărora nu le-a lipsit lumina cunoașterii, ci doar s-au lăsat dominate de sentimentul că Mă pot întrece.... și au lăsat astfel ca abundența lor de lumină și putere să devină arogantă.... Acest păcat nu poate fi ispășit de ființa însăși, deoarece este nemăsurat de mare, iar eternitățile nu ar fi suficiente pentru a se elibera de această vină.... Din cauza acestui păcat, ființele au căzut în cel mai adânc abis, adică și-au pierdut lumina și puterea și, ca să spunem așa, s-au transformat în opusul lor, au pierdut toate calitățile divine și au preluat în schimb toate calitățile și impulsurile rele, au devenit adversarii Mei.... până când substanțele lor spirituale s-au întărit complet și nu au mai fost conștiente de ființa lor.... Și acum am alungat această substanță spirituală împietrită în formă, adică am dizolvat-o în nenumărate particule spirituale și le-am zămislit pe acestea în nenumărate opere de creație pe care iubirea, puterea și înțelepciunea Mea au permis să apară doar cu scopul de a întoarce această substanță spirituală căzută înapoi la Mine, pentru că ea a fost destinată beatitudinii și nu poate găsi beatitudinea decât cu Mine. Iar această cale prin creație este, cu siguranță, și un act de ispășire pentru această vină incomensurabilă, dar ea este acoperită într-o stare de constrângere, în voință legată, și, prin urmare, nu poate fi considerată ca fiind eliminată această vinovăție..... Ființa trebuie, prin urmare, să ajungă din nou la starea în care dorește în mod voluntar să fie eliberată de vina sa, unde i se poate da cunoașterea că a încălcat legea și că există totuși și o cale de a se elibera de această mare vină.... Ea trebuie să știe că această cale este calea spre cruce, că eliberarea de păcatul primordial este posibilă doar prin recunoașterea Răscumpărătorului divin și a actului Său de mântuire și că această cale spre cruce trebuie parcursă în timpul vieții pământești pentru a putea fi acceptată din nou în împărăția luminii după moartea trupului, care este domiciliul actual al fiecărei ființe umane pe Pământ. Dar chiar și în lumea de dincolo, iubirea Mea milostivă se apleacă încă spre sufletele care lâncezesc în adâncuri. Chiar și în lumea de dincolo, sufletele află despre actul Meu de Mântuire și chiar și acolo pot încă să ia calea spre Mine în Iisus Hristos, dar nu mai pot atinge gradul înalt de perfecțiune pe care ar fi putut să-l atingă pe Pământ recunoscându-L pe Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu și Răscumpărător al lumii, în care M-am întrupat, pentru a găsi recunoașterea lor pe care ei Mi-au refuzat-o cândva. Voi, oamenii, trebuie să știți despre marea însemnătate a actului de Mântuire, nu trebuie doar să menționați numele lui Iisus ca fiind numele unei ființe umane Care a umblat cândva pe Pământ cu înalte obiective etice.... A fost o misiune semnificativă în scopul căreia El a umblat pe Pământ, iar voi trebuie să încercați să o pătrundeți atâta timp cât nu sunteți încă lămuriți, căci de cunoașterea și de buna voastră voință depinde dacă veți parcurge cu succes drumul pământesc, dacă împărăția, care este adevărata voastră casă, vă va primi din nou....

Amin

Traducător

O pecado original e o significado do trabalho de redenção....

E assim você será lembrado repetidamente que eu morri por você na cruz.... Lembro-vos repetidamente os homens na Terra e todas as almas ainda não redimidas no além, ou eu vos transmito o conhecimento disso, se ainda não o experimentastes, porque não deveis ficar sem conhecimento, se alguma vez quiserdes alcançar a bem-aventurança. De que vos serve a vós, humanos, se também sabeis do "homem Jesus", que concluiu a Sua vida terrena com a morte na cruz, se não sabeis do significado espiritual da Sua morte na cruz, da missão que o homem Jesus realizou em prol da humanidade pecadora. E se também te dizem: Ele resgatou a humanidade do pecado.... você ainda não consegue encontrar uma conexão e só restam palavras para você cujo significado você não entende. E enquanto você não souber a razão da sua existência como ser humano nesta terra, você não será capaz de entender porque a humanidade é chamada de pecadora, mesmo que você não esteja totalmente livre do pecado. Mas o ato de Salvação de Jesus Cristo só ganha significado quando você sabe sobre o pecado original que é a razão da sua existência na terra em primeiro lugar.... A magnitude deste pecado não pode ser comparada à pecaminosidade das pessoas, mesmo que esta última seja apenas a consequência da primeira. Mas quaisquer pecados que uma pessoa cometa na terra, ela seria capaz de expiar na terra ou no reino do além, não importa quanto tempo demoraria 12 Mas não é possível para vós, humanos, expiar o pecado original, nem durante a existência terrena nem no reino do além, pois este pecado original não consistiu numa ofensa cometida por um ser que já era imperfeito em si mesmo, mas foi cometido por seres de suprema perfeição a quem não faltava a luz da realização, que só se deixavam dominar pelo sentimento de que podiam superar-Me.... e assim deixar que a sua abundância de luz e força se tornasse arrogante.... Este pecado não pode ser expiado pelo próprio ser, pois é imensamente grande, e as eternidades não seriam suficientes para se livrar desta culpa.... Devido a este pecado os seres caíram no abismo mais profundo, ou seja, perderam luz e força e, por assim dizer, transformaram-se no oposto, perderam todas as qualidades divinas e assumiram todas as más qualidades e impulsos em troca, tornaram-se Meus oponentes.... até que suas substâncias espirituais endurecessem completamente e eles não estivessem mais conscientes do seu ser.... E agora eu bani essa substância espiritual endurecida para a forma, ou seja, dissolvi-a em inúmeras partículas espirituais e as gerei em inúmeras obras de criação que o Meu amor, poder e sabedoria só permitiram que surgisse com o propósito de devolver-me essa substância espiritual caída, porque estava destinada à bem-aventurança e só pode encontrar bem-aventurança comigo. E este caminho através da criação é certamente também um acto de expiação por esta culpa imensurável, mas é coberto por um estado de compulsão, em vontade vinculada, e portanto não pode ser avaliado como a remoção desta culpa..... O ser deve, portanto, mais uma vez chegar ao estado em que deseja voluntariamente ser libertado da sua culpa, onde pode dar-se conta de que transgrediu e que, no entanto, existe também uma forma de se libertar desta grande culpa.... Tem de saber que este caminho é o caminho para a cruz, que uma libertação do pecado original só é possível através do reconhecimento do divino Redentor e do Seu acto de Salvação, e que este caminho para a cruz tem de ser tomado durante a vida terrena para poder ser aceite novamente no reino da luz depois da morte do corpo, que é o verdadeiro lar de cada ser humano na Terra. Mas mesmo no além, o Meu amor misericordioso ainda se inclina para as almas que definham nas profundezas. Mesmo no além, as almas aprendem do Meu ato de Salvação, e mesmo ali ainda podem tomar o caminho até Mim em Jesus Cristo, mas não podem mais alcançar o alto grau de perfeição que poderiam ter alcançado na Terra, reconhecendo Jesus como Filho de Deus e Redentor do mundo, em Quem Eu me encarnei, para encontrar o seu reconhecimento que um dia Me recusaram. Vocês, humanos, devem conhecer o grande significado do ato de Salvação, não devem apenas mencionar o nome de Jesus como o nome de um ser humano que um dia caminhou pela terra com altos objetivos éticos.... Foi uma missão significativa para a qual Ele permaneceu na Terra, e deves tentar compreendê-la enquanto ainda não estiveres claro, pois depende da tua realização e da tua boa vontade se vais cobrir com sucesso o caminho terreno, se o reino, que é a tua verdadeira casa, te receberá novamente...._>Amém

Traducător