7136 Păcatul primordial și semnificația lucrării de răscumpărare....

iunie 1, 1958: Carte 76

Și astfel vă aduceți aminte în mod constant de faptul că am murit pentru voi pe cruce.... Vă reamintesc din nou și din nou oamenilor de pe Pământ și tuturor sufletelor încă nerăscumpărate din lumea de dincolo, sau vă transmit cunoașterea acestui lucru, dacă nu ați experimentat-o încă, pentru că nu puteți rămâne fără cunoaștere dacă vreți să ajungeți vreodată la beatitudine. La ce vă folosește vouă, oamenilor, dacă știți despre "omul Iisus", Care și-a încheiat viața pământească cu moartea pe cruce, dacă nu cunoașteți semnificația spirituală a morții Sale pe cruce, despre misiunea pe care omul Iisus a îndeplinit-o pentru binele omenirii păcătoase. Și dacă vi se mai spune: El a răscumpărat omenirea din păcat.... tot nu găsiți o legătură și vă rămân doar cuvinte al căror sens nu-l înțelegeți. Și atâta timp cât nu cunoașteți rațiunea existenței voastre ca ființă umană pe acest Pământ nu veți putea înțelege de ce umanitatea este numită păcătoasă, chiar dacă nu sunteți cu toții liberi de păcat. Dar actul de Mântuire al lui Iisus Hristos capătă semnificație doar atunci când cunoașteți păcatul primordial, care în primul rând este motivul existenței voastre pe Pământ.... Magnitudinea acestui păcat nu poate fi comparată cu păcătoșenia oamenilor, chiar dacă acesta din urmă este doar consecința celui dintâi. Dar orice păcate pe care o persoană le-ar comite pe Pământ, ea ar putea să le ispășească pe Pământ sau în împărăția de dincolo, indiferent de cât timp ar dura..... Dar vouă, oamenilor, nu vă este posibil să ispășiți păcatul primordial, nici în timpul existenței pământești, nici în împărăția de dincolo, deoarece acest păcat primordial nu a constat într-o infracțiune comisă de o ființă care era deja imperfectă în sine, ci a fost comis de ființe de o perfecțiune supremă, cărora nu le-a lipsit lumina cunoașterii, ci doar s-au lăsat dominate de sentimentul că Mă pot întrece.... și au lăsat astfel ca abundența lor de lumină și putere să devină arogantă.... Acest păcat nu poate fi ispășit de ființa însăși, deoarece este nemăsurat de mare, iar eternitățile nu ar fi suficiente pentru a se elibera de această vină.... Din cauza acestui păcat, ființele au căzut în cel mai adânc abis, adică și-au pierdut lumina și puterea și, ca să spunem așa, s-au transformat în opusul lor, au pierdut toate calitățile divine și au preluat în schimb toate calitățile și impulsurile rele, au devenit adversarii Mei.... până când substanțele lor spirituale s-au întărit complet și nu au mai fost conștiente de ființa lor.... Și acum am alungat această substanță spirituală împietrită în formă, adică am dizolvat-o în nenumărate particule spirituale și le-am zămislit pe acestea în nenumărate opere de creație pe care iubirea, puterea și înțelepciunea Mea au permis să apară doar cu scopul de a întoarce această substanță spirituală căzută înapoi la Mine, pentru că ea a fost destinată beatitudinii și nu poate găsi beatitudinea decât cu Mine. Iar această cale prin creație este, cu siguranță, și un act de ispășire pentru această vină incomensurabilă, dar ea este acoperită într-o stare de constrângere, în voință legată, și, prin urmare, nu poate fi considerată ca fiind eliminată această vinovăție..... Ființa trebuie, prin urmare, să ajungă din nou la starea în care dorește în mod voluntar să fie eliberată de vina sa, unde i se poate da cunoașterea că a încălcat legea și că există totuși și o cale de a se elibera de această mare vină.... Ea trebuie să știe că această cale este calea spre cruce, că eliberarea de păcatul primordial este posibilă doar prin recunoașterea Răscumpărătorului divin și a actului Său de mântuire și că această cale spre cruce trebuie parcursă în timpul vieții pământești pentru a putea fi acceptată din nou în împărăția luminii după moartea trupului, care este domiciliul actual al fiecărei ființe umane pe Pământ. Dar chiar și în lumea de dincolo, iubirea Mea milostivă se apleacă încă spre sufletele care lâncezesc în adâncuri. Chiar și în lumea de dincolo, sufletele află despre actul Meu de Mântuire și chiar și acolo pot încă să ia calea spre Mine în Iisus Hristos, dar nu mai pot atinge gradul înalt de perfecțiune pe care ar fi putut să-l atingă pe Pământ recunoscându-L pe Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu și Răscumpărător al lumii, în care M-am întrupat, pentru a găsi recunoașterea lor pe care ei Mi-au refuzat-o cândva. Voi, oamenii, trebuie să știți despre marea însemnătate a actului de Mântuire, nu trebuie doar să menționați numele lui Iisus ca fiind numele unei ființe umane Care a umblat cândva pe Pământ cu înalte obiective etice.... A fost o misiune semnificativă în scopul căreia El a umblat pe Pământ, iar voi trebuie să încercați să o pătrundeți atâta timp cât nu sunteți încă lămuriți, căci de cunoașterea și de buna voastră voință depinde dacă veți parcurge cu succes drumul pământesc, dacă împărăția, care este adevărata voastră casă, vă va primi din nou....

Amin

Această comunicare este menționată în următorul caiet tematic:

Caiet tematic	Titlu	Descarcă
4	Problema - Hristos	ePub   PDF   Kindle

---

Downloads

Oferte de descărcare pentru cartea _book
 ePub  
 Kindle  
  Alte descărcări

Această comunicare
Ascultă
Descarcă ca și MP3
Vizualizare imprimare
 Scrieri de mână