Comparați anunțul cu traducerea
Păcatul primordial și semnificația lucrării de răscumpărare....
Și astfel vă aduceți aminte în mod constant de faptul că am murit pentru voi pe cruce.... Vă reamintesc din nou și din nou oamenilor de pe Pământ și tuturor sufletelor încă nerăscumpărate din lumea de dincolo, sau vă transmit cunoașterea acestui lucru, dacă nu ați experimentat-o încă, pentru că nu puteți rămâne fără cunoaștere dacă vreți să ajungeți vreodată la beatitudine. La ce vă folosește vouă, oamenilor, dacă știți despre "omul Iisus", Care și-a încheiat viața pământească cu moartea pe cruce, dacă nu cunoașteți semnificația spirituală a morții Sale pe cruce, despre misiunea pe care omul Iisus a îndeplinit-o pentru binele omenirii păcătoase. Și dacă vi se mai spune: El a răscumpărat omenirea din păcat.... tot nu găsiți o legătură și vă rămân doar cuvinte al căror sens nu-l înțelegeți. Și atâta timp cât nu cunoașteți rațiunea existenței voastre ca ființă umană pe acest Pământ nu veți putea înțelege de ce umanitatea este numită păcătoasă, chiar dacă nu sunteți cu toții liberi de păcat. Dar actul de Mântuire al lui Iisus Hristos capătă semnificație doar atunci când cunoașteți păcatul primordial, care în primul rând este motivul existenței voastre pe Pământ.... Magnitudinea acestui păcat nu poate fi comparată cu păcătoșenia oamenilor, chiar dacă acesta din urmă este doar consecința celui dintâi. Dar orice păcate pe care o persoană le-ar comite pe Pământ, ea ar putea să le ispășească pe Pământ sau în împărăția de dincolo, indiferent de cât timp ar dura..... Dar vouă, oamenilor, nu vă este posibil să ispășiți păcatul primordial, nici în timpul existenței pământești, nici în împărăția de dincolo, deoarece acest păcat primordial nu a constat într-o infracțiune comisă de o ființă care era deja imperfectă în sine, ci a fost comis de ființe de o perfecțiune supremă, cărora nu le-a lipsit lumina cunoașterii, ci doar s-au lăsat dominate de sentimentul că Mă pot întrece.... și au lăsat astfel ca abundența lor de lumină și putere să devină arogantă.... Acest păcat nu poate fi ispășit de ființa însăși, deoarece este nemăsurat de mare, iar eternitățile nu ar fi suficiente pentru a se elibera de această vină.... Din cauza acestui păcat, ființele au căzut în cel mai adânc abis, adică și-au pierdut lumina și puterea și, ca să spunem așa, s-au transformat în opusul lor, au pierdut toate calitățile divine și au preluat în schimb toate calitățile și impulsurile rele, au devenit adversarii Mei.... până când substanțele lor spirituale s-au întărit complet și nu au mai fost conștiente de ființa lor.... Și acum am alungat această substanță spirituală împietrită în formă, adică am dizolvat-o în nenumărate particule spirituale și le-am zămislit pe acestea în nenumărate opere de creație pe care iubirea, puterea și înțelepciunea Mea au permis să apară doar cu scopul de a întoarce această substanță spirituală căzută înapoi la Mine, pentru că ea a fost destinată beatitudinii și nu poate găsi beatitudinea decât cu Mine. Iar această cale prin creație este, cu siguranță, și un act de ispășire pentru această vină incomensurabilă, dar ea este acoperită într-o stare de constrângere, în voință legată, și, prin urmare, nu poate fi considerată ca fiind eliminată această vinovăție..... Ființa trebuie, prin urmare, să ajungă din nou la starea în care dorește în mod voluntar să fie eliberată de vina sa, unde i se poate da cunoașterea că a încălcat legea și că există totuși și o cale de a se elibera de această mare vină.... Ea trebuie să știe că această cale este calea spre cruce, că eliberarea de păcatul primordial este posibilă doar prin recunoașterea Răscumpărătorului divin și a actului Său de mântuire și că această cale spre cruce trebuie parcursă în timpul vieții pământești pentru a putea fi acceptată din nou în împărăția luminii după moartea trupului, care este domiciliul actual al fiecărei ființe umane pe Pământ. Dar chiar și în lumea de dincolo, iubirea Mea milostivă se apleacă încă spre sufletele care lâncezesc în adâncuri. Chiar și în lumea de dincolo, sufletele află despre actul Meu de Mântuire și chiar și acolo pot încă să ia calea spre Mine în Iisus Hristos, dar nu mai pot atinge gradul înalt de perfecțiune pe care ar fi putut să-l atingă pe Pământ recunoscându-L pe Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu și Răscumpărător al lumii, în care M-am întrupat, pentru a găsi recunoașterea lor pe care ei Mi-au refuzat-o cândva. Voi, oamenii, trebuie să știți despre marea însemnătate a actului de Mântuire, nu trebuie doar să menționați numele lui Iisus ca fiind numele unei ființe umane Care a umblat cândva pe Pământ cu înalte obiective etice.... A fost o misiune semnificativă în scopul căreia El a umblat pe Pământ, iar voi trebuie să încercați să o pătrundeți atâta timp cât nu sunteți încă lămuriți, căci de cunoașterea și de buna voastră voință depinde dacă veți parcurge cu succes drumul pământesc, dacă împărăția, care este adevărata voastră casă, vă va primi din nou....
Amin
Traducător
El pecado original y el significado de la obra de redención....
Y así se les recordará una y otra vez que he muerto por ustedes en la cruz.... Una y otra vez les recuerdo a los humanos en la tierra y a todas las almas aún no redimidas en el más allá, o les transmito el conocimiento de ello si aún no lo han recibido, porque no deben permanecer sin conocimiento si quieren alcanzar alguna vez la beatitud. De qué les sirve a ustedes, los humanos, conocer también al "hombre Jesús", que concluyó Su vida terrenal con la muerte en la cruz, si no conocen el significado espiritual de Su muerte en la cruz, la misión que el hombre Jesús llevó a cabo por el bien de la humanidad pecadora. Y aunque también se les diga: Redimió a la humanidad del pecado.... todavía no pueden encontrar una conexión y sólo les quedan palabras cuyo significado no comprenden. Y mientras no conozcas la razón de tu existencia como ser humano en esta tierra no podrás entender por qué se dice que la humanidad es pecadora, a pesar de que todos están en pecado. Pero el acto de salvación de Jesucristo sólo gana significado cuando se conoce sobre el pecado original que es precisamente la razón de su existencia en la tierra.... La magnitud de este pecado no puede compararse con la pecaminosidad de las personas, aunque esta última no es más que la consecuencia de la primera. Pero cualquier pecado que una persona cometa en la tierra podrá expiarlo en la tierra o en el reino del más allá, sin importar el tiempo que le lleve..... Pero no es posible para ustedes, los humanos, expiar el pecado original, ni durante la existencia terrenal ni en el reino del más allá, porque este pecado original no consistió en una ofensa cometida por un ser que ya era de por sí imperfecto, sino que fue cometido por seres de suprema perfección que no carecían de la luz del entendimiento y conocimiento, que sólo se dejaron dominar por el sentimiento de que podían superarme.... seres cuya abundancia de luz y fuerza los hizo volverse arrogantes.... Este pecado no puede ser expiado por el propio ser, pues es inconmensurablemente grande, y las eternidades no bastarían para liberarse de aquella culpa.... Debido a este pecado los seres cayeron en el abismo más profundo, es decir, perdieron la luz y la fuerza y, por así decirlo, se convirtieron en lo contrario, perdieron todas las cualidades divinas y tomaron en cambio todas las malas cualidades e impulsos, se convirtieron en Mis oponentes.... hasta que sus sustancias espirituales se endurecieron por completo y dejaron de ser conscientes de su ser.... Y ahora desterré esta sustancia espiritual endurecida en la forma, es decir, la disolví en innumerables partículas espirituales y engendré éstas en innumerables obras de creación que Mi amor y poder y sabiduría hicieron surgir con el solo fin de guiar de regreso a Mi lo espiritual caído, porque estaba destinado a la beatitud y sólo puede encontrar la beatitud Conmigo. Y este camino a través de la creación es ciertamente también un acto de expiación de esta culpa inconmensurable, pero es recorrido en un estado de compulsión, en voluntad atada, y por lo tanto no puede ser considerado como la eliminación de esta culpa..... Por lo tanto, el ser debe alcanzar de nuevo el estado en el que desea voluntariamente liberarse de su culpa, en el que se le puede regalar el conocimiento de que ha transgredido y de que, sin embargo, también hay un camino para liberarse de esta gran culpa.... Tiene que saber que este camino es el camino a la cruz, que la liberación del pecado original sólo es posible a través del reconocimiento del Redentor Divino y de Su acto de Salvación, y que este camino a la cruz tiene que ser tomado durante la vida terrenal para poder ser aceptado de nuevo en el Reino de la Luz después de la muerte del cuerpo, Reino que es el hogar auténtico de cada ser humano en la tierra. Pero incluso en el más allá, Mi amor misericordioso sigue inclinándose hacia las almas que languidecen en las profundidades. Incluso en el más allá las almas se enteran de Mi acto de Salvación, y aún allí pueden tomar el camino hacia Mí en Jesucristo, pero ya no pueden alcanzar el alto grado de perfección que podrían haber logrado en la tierra reconociendo a Jesús como Hijo de Dios y Redentor del mundo, en Quien Me encarné, para encontrar su reconocimiento que antes Me habían negado. Ustedes, los humanos, deben conocer el gran significado del acto de Salvación, no deben mencionar el nombre de Jesús como sólo el nombre de un ser humano que una vez caminó por la tierra con altos objetivos éticos.... Fue una misión importante y significativa para cuyo fin Él habitó en la tierra, y debes tratar de comprenderla mientras no la tengas clara, pues de tu reconocimiento y tu buena voluntad depende que recorras con éxito el camino terrenal, que el Reino, que es tu verdadero hogar, te reciba de nuevo....
Amén
Traducător