• Înapoi

Auzirea cuvântului divin.... Gânduri....

Numai prin intermediul Cuvântului interior poți deveni luminat în întrebări la care oamenii de știință pământeni nu pot răspunde. Există cu siguranță o autoritate care este responsabilă pentru întrebările spirituale, însă oamenii rareori se îndreaptă spre ea. De aceea, rareori se va primi doar răspunsul care corespunde adevărului, care poate fi dat doar de Cel căruia nimic nu-i este străin, care știe totul și care vrea să vă transmită cunoașterea și vouă, oamenilor, pentru a fi recunoscut de oameni. Astfel, Dumnezeu se exprimă prin Cuvânt și oricine vrea să-l audă trebuie să câștige dragostea lui Dumnezeu, trebuie să-L încline făcând tot ceea ce Dumnezeu îi cere.... atunci Dumnezeu se va apropia atât de mult de voi încât veți putea auzi vocea Lui, căci El se exprimă prin Cuvântul Său, se face cunoscut vouă, vă vorbește oamenilor într-un limbaj ușor de înțeles, vorbește prin inima voastră cu intelectul vostru și răspunde la fiecare întrebare pe care o exprimați sau care se mișcă în gândurile voastre. El îți răspunde.... Astfel, Cuvântul Său este un semn al legăturii dintre El și tine, pentru că numai atunci poți auzi Cuvântul Său dacă te unești cu El mental sau prin activitate iubitoare....

Și așa a vorbit Dumnezeu cu oamenii de când există Pământul, doar că până acum a fost mai ușor de înțeles, în timp ce acum limba Lui este foarte rar înțeleasă. Dar El îi înzestrează pe acești puțini oameni cu o măsură care este nelimitată. El vrea să le explice și să le justifice totul pentru ca ei să poată împărtăși cunoștințele astfel dobândite semenilor lor pentru salvarea sufletelor lor. Și pentru ca ei să nu mai cadă în îndoială, El îi va lăsa să înțeleagă planul Său veșnic de mântuire și astfel va aprinde în ei o lumină pentru ca ei să nu se mai scufunde înapoi în întuneric pentru veșnicie.... El se apropie în Cuvânt de oamenii care doresc să fie instruiți. Și astfel, Cuvântul rămâne mereu și mereu puntea dintre Dumnezeu și oameni, dar ființa umană nu poate intra în ea decât dacă se retrage din lume, dacă evită căile largi care apar mai atrăgătoare ochilor săi și care îl ademenesc să le calce.... (29.7.1949) Numai în singurătate aude vocea lui Dumnezeu, adică trebuie să evite lumea și să-și lase gândurile să rătăcească în împărăția spirituală. Apoi face ceea ce trebuie să facă înainte: El se leagă cu Dumnezeu în gând, conversează cu El, îi prezintă întrebările care îl mișcă lăsându-și gândurile libere.... Iar aceste gânduri sunt deja emanații din împărăția spirituală. Căci ființa umană nu poate produce nimic de bună voie. Intelectul este într-adevăr capabil să primească și să proceseze gândurile care curg spre el, însă gândul în sine nu provine din ființa umană, ci îi atinge inima, dar curge din împărăția care se află în afara sferelor pământești.... Gândul este un produs spiritual, deci o forță care capătă o anumită formă de îndată ce este recepționat de intelect, motiv pentru care intelectul este influențat de inimă pentru a deveni activ, modelând acum gândurile care îi sunt trimise și dându-le o anumită ordine. Activitatea intelectuală este reținerea gândurilor care ating inima ca niște valuri și care nu-și pot găsi ecou dacă voința umană, prin activitatea lumii, revendică activitatea gândirii doar pentru lucrurile lumești și nu acordă atenție curenților spirituali. Dar dacă ființa umană intră în tăcere și se întoarce cu spatele la lume, atunci curenții spirituali îi ating inima, pe care o resimte în mod benefic și pe care ființa umană o primește cu entuziasm. Apoi, prin această disponibilitate de primire, se formează cuvântul, adică ființa umană devine conștientă de ceea ce Dumnezeu însuși vrea să-i spună într-un mod semnificativ și inteligibil. Astfel, el aude vocea Sa în inima sa, undele de gânduri sunt recepționate de inimă și transmise la intelect, iar ființa umană ca atare este capabilă să își însușească cunoștințele spirituale primite și să le explice semenilor săi într-un mod inteligibil. Acesta este un proces care în sine este simplu și necomplicat, doar că nu este înțeles de oamenii lumii, deoarece aceștia nu înțeleg sentimentele sufletului și, prin urmare, încearcă să-și explice activitatea gândirii doar într-un mod pur organic. Dar de unde pornește în fond gândirea îi este străin, iar o explicație în acest sens este inacceptabilă pentru el, pentru că nu recunoaște deloc lucrurile spirituale, pentru că recunoaște doar ceea ce poate vedea sau înțelege. Cu toate acestea, Dumnezeu dă mereu dovezi ale unor puteri pe care intelectul uman nu le poate explica și oferă informații despre toate prin Cuvântul Său..... Oricine permite Cuvântului lui Dumnezeu să îi vorbească va avea la dispoziție cunoștințe vaste, căci nimic nu rămâne străin ființei umane care se lasă instruită de El prin Cuvânt, și astfel ființa umană își poate extinde cunoștințele, poate pătrunde totul și obține informații despre care dorește să se lămurească. Căci Dumnezeu nu pune limite ființei umane de îndată ce aceasta intră în contact cu Dătătorul cunoașterii și al adevărului și Îl lasă să o instruiască.... de îndată ce crede că Dumnezeu Însuși îi vorbește prin intermediul inimii....

Amin

L’ascolto della Parola divina – Pensieri

Soltanto attraverso la Parola interiore vi può arrivare il chiarimento su domande, che gli scienziati terreni non possono rispondere. Esiste bensì un’istanza che è competente per questioni spirituali, ma gli uomini ne prendono raramente la via. Perciò solo raramente si riceverà risposta secondo la Verità che appunto può dare soltanto l’Uno, al Quale nulla è estraneo, il Quale sa tutto, che vuole guidare anche a voi uomini il sapere, affinché Egli venga riconosciuto dagli uomini. Attraverso la Parola quindi Si manifesta Dio e chi la vuole sentire, deve conquistarsi l’Amore di Dio, deve renderseLo incline mentre egli stesso fa tutto ciò che Dio pretende da lui, allora Dio vi viene così vicino, che potete sentire la Sua Voce, perché Egli Si manifesta attraverso la sua Parola, Egli Stesso Si annuncia a voi, Egli parla con voi uomini in un Linguaggio facilmente comprensibile, Egli parla attraverso il vostro cuore al vostro intelletto e risponde ad ogni domanda, che voi pronunciate oppure muovete nei vostri pensieri. Egli vi risponde, la Sua Parola è quindi un segno dell’unione con Lui per voi, perché potete sentire la Sua Parola solamente, quando vi unite con Lui mentalmente oppure attraverso l’agire nell’amore. Così Dio ha sempre parlato agli uomini, da quando esiste la Terra, soltanto che finora Egli era stato compreso più facilmente, mentre ora la Sua Lingua viene compresa raramente. Ma Egli provvede questi pochi uomini con una misura che è illimitata. Egli vuole loro spiegare e motivare tutto, affinché possano trasmettere il sapere conquistato ai prossimo per la salvezza delle loro anime. Affinché però non cadano ulteriormente nel dubbio, Egli lascia loro dare uno sguardo nel Suo eterno Piano di Salvezza e così accende in loro una Luce, affinché non risprofondano mai più nell’oscurità. Egli viene vicino nella Parola agli uomini, che si vogliono lasciar istruire. La Parola rimane sempre e costantemente il Ponte fra Dio e gli uomini, su cui però l’uomo può salire solamente, quando si ritira dal mondo, quando evita le vie larghe, che appaiono ai suoi occhi più seducenti e lo attirano a percorrerle. Solo nella solitudine egli sente la Voce di Dio, cioè deve evitare il mondo e lasciar fluttuare i suoi pensieri nel Regno spirituale. Allora fa ciò che deve fare: si unisce in pensieri con Dio, tiene con Lui il dialogo, Gli presenta le domande che lo muovono, mentre lascia libero corso ai pensieri. Questi pensieri sono già irradiazioni dal Regno spirituale, perché l’uomo non può esternare nulla da sé. L’intelletto è bensì capace di accogliere ed elaborare i pensieri che gli affluiscono, ma il pensiero stesso non sorge nell’uomo, ma tocca il suo cuore, defluisce dal Regno che è al di fuori dalle sfere terrene. Il pensiero è un prodotto spirituale, quindi una Forza, che assume una determinata forma, appena viene accolto dall’intelletto, in cui dunque l’intelletto viene influenzato dal cuore di entrare in attività, mentre forma ora i pensieri guidati a lui e dà loro un certo ordine. L’attività intellettuale è il trattenere dei pensieri, che toccano ad ondate il cuore e non possono nemmeno trovare nessun eco, quando la volontà dell’uomo attraverso il turbinio del mondo utilizza l’attività mentale soltanto per cose mondane e non dà nessuna attenzione alle correnti spirituali. Ma se l’uomo entra nel silenzio e volta le spalle al mondo, allora delle correnti spirituali toccano il suo cuore che sente come beneficio e che l’uomo allora accoglie avidamente. Allora attraverso questa volontà di ricezione si forma la parola, cioè l’uomo si rende conto in modo sensato e comprensibile, ciò che Dio Stesso gli vuole dire. Quindi egli sente la Sua Voce nel cuore, le onde dei pensieri vengono accolte dal cuore e guidate all’intelletto, e così l’uomo può appropriarsi di un tale patrimonio spirituale anche intellettualmente e spiegarlo comprensibilmente ai prossimi. Questo è un procedimento che in sé è semplice e non complicato, non viene soltanto compreso dagli uomini del mondo, perché non ha nessuna comprensione per le percezioni dell’anima e perciò cerca anche di spiegarsi in modo puramente organico l’attività dei pensieri. Ma da dove procede in fondo il pensiero, questo gli è ignoto e la spiegazione su ciò gli è inaccettabile, perché non riconosce in genere lo spirituale, perché riconosce soltanto ciò che può vedere o toccare. Ma Dio gli dà sempre di nuovo una dimostrazione delle Forze che l’intelletto umano non è in grado di spiegare, ed Egli dà il chiarimento di tutto attraverso la Sua Parola. Chi lascia parlare a sé la Parola di Dio, disporrà di un ampio sapere, perché nulla rimane estraneo all’uomo, che si lascia istruire da Lui attraverso la Parola e così l’uomo può ampliare il suo sapere, può penetrare in tutto e chiedere il chiarimento, su cui egli desidera averlo, perché da Parte di Dio all’uomo non sono dati dei limiti, appena si mette in contatto con il Donatore del sapere e della Verità e si lascia istruire da Lui, appena crede che Dio Stesso gli parli attraverso il cuore.

Amen