• Înapoi

Turmă mică la sfârșit.... Decalajul se lărgește.... Ajutorul lui Dumnezeu....

Prăpastia se va mări tot mai mult între ai Mei și copiii Satanei, căci tot mai mulți oameni se îndepărtează de Mine și se întorc la cel care este Stăpânul materiei în măsura în care acesta încă mai adăpostește spiritualul, care este complet de acord cu el, adică se va îndepărta de Mine. De aceea, voi, cei care vă străduiți spiritual și vă îndreptați gândurile și aspirațiile spre Mine, veți sta mereu din ce în ce mai izolați în mijlocul lumii, veți fi evitați de copiii lumii sau batjocoriți și ridiculizați de semenii voștri care au devenit deja diavoli și sunt lipsiți de orice iubire și credință. Dar atunci vă veți da seama, de asemenea, că sfârșitul nu este departe, pentru că v-am prezis că, la sfârșit, va exista doar o mică turmă care este a Mea, care își recunoaște păstorul în Mine și care respectă vocea Mea. Majoritatea, însă, nu Mă mai cunosc, dar nu fără vină, căci dragostea Mea i-a curtat și pe ei, dar nu au acceptat iubirea Mea, s-au îndepărtat tot mai mult de Mine și au căzut în noaptea cea mai adâncă, pentru că s-au ferit de lumina pe care le-am oferit-o în iubirea Mea. În lume, însă, strălucesc doar flăcăruile nopții și ei aleargă după înfățișare și splendoare, fac ceea ce le poruncește prințul lumii, se străduiesc să aibă bunuri pământești și caută împlinirea în plăcerile lumii, se gândesc doar la confortul fizic, dar nu și la sufletul lor. De fiecare dată intru în calea individului, de fiecare dată se desprind căi înguste din calea largă, căi greu de trecut, pe care Eu stau și încerc să-i trag de pe calea care duce la ruină. Dar ei trec pe lângă Mine cu privirea întoarsă, nu văd pentru că nu vor să vadă.... Dar dacă întâlnesc un mesager de la Mine, ei blasfemiază și încearcă să-i facă rău oriunde pot, împinși de adversarul Meu, căruia îi sunt robi prin voința lor. Darul Meu de har nu este apreciat și voi, slujitorii Mei de pe Pământ, veți rămâne singuri cu cât se apropie mai mult sfârșitul. Dar nu trebuie să vă temeți de nimic, pentru că Eu sunt mereu cu voi și, prin urmare, nu veți fi niciodată singuri. Cu siguranță că veți fi singuri printre necredincioși, dar ai Mei se vor recunoaște unii pe alții, vor rămâne împreună și își vor trage mângâierea și puterea din Cuvântul Meu. Și acest Cuvânt al Meu le va da o compensație pentru tot ceea ce trebuie să se lipsească. Cei care sunt în robia adversarului Meu sunt bine aprovizionați pe Pământ, nu le lipsește nimic. Și de aceea îi privesc cu dispreț pe cei săraci și nevoiași și sunt fără milă. Cu toate acestea, dragostea Mea nu-i abandonează pe ai Mei, chiar dacă greutățile pământești se apropie de ei într-un mod neobișnuit. Ai Mei pot fi recunoscuți prin faptul că ei trăiesc cu siguranță în adversitate fizică, dar sufletele lor sunt lipsite de teamă, deoarece Mă recunosc ca Tată al lor și sunt siguri de grija Mea. Și astfel, ei vor fi adesea întăriți și mângâiați de semenii lor; cu toate acestea, ajutorul Meu va fi, de asemenea, evident, deoarece și Satana lucrează în mod evident. Despărțirea va fi întotdeauna tot mai desăvârșită cu cât se apropie sfârșitul, iar cele două tabere vor duce o luptă una cu cealaltă, copiii Satanei în ură și răutate, ai Mei, pe de altă parte, vor în continuare să îi convertească și să încerce să îi câștige pentru Mine și Împărăția Mea în dragoste. Dar prăpastia se va lărgi până când va deveni de netrecut, până când va veni sfârșitul ultim, ziua Judecății, când caprele vor fi separate de oi și amândouă vor primi pedeapsa sau răsplata în funcție de merite. Căci cine nu este pentru Mine este împotriva Mea, cine nu adună risipește.... Cel care crede în Mine Mă mărturisește și în fața lumii.... dar cel care nu Mă mărturisește aparține adversarului Meu și va avea și el parte de soarta lui, va fi condamnat în ziua judecății, când va vorbi dreptatea Mea, pentru că timpul este împlinit....

Amin

3557 -----

Venind pe nori.... Răpirea.... ------------------------------

Un vuiet neobișnuit va umple aerul când se va apropia Ziua Judecății. Și acesta va fi ultimul semn pentru oameni, dar acesta va fi recunoscut ca atare doar de credincioșii care sunt plini de mare bucurie. Deocamdată ei așteaptă venirea Domnului.... Este nevoie de o credință puternică pentru a vă aștepta ca Dumnezeu să vină pe nori, pentru că este un eveniment de o natură atât de extraordinară încât cei răi nu vor face decât să râdă și să batjocorească atunci când li se vorbește despre el. Cu siguranță că și ei vor auzi vuietul, dar nu Îl văd pe Domnul pe nori și, de aceea, nu acordă prea multă atenție sunetului neobișnuit din aer și nu-și lasă viața să fie tulburată.... sunt gălăgioși și lipsiți de scrupule și umblă după plăcerile lor. Dar credincioșii se vor aduna și se vor pregăti cu inima veselă pentru primirea Domnului. Ei se află la capătul puterilor lor pământești și știu că timpul lor de suferință a luat sfârșit, și cu un singur gând Îl mărturisesc pe Dumnezeu în ultimul ceas, chiar dacă acest lucru va însemna pierderea vieții pământești, deoarece lumea acționează fără milă împotriva lor. Dar apariția Domnului le pune bețe în roate celor răi.... Căci ei deodată văd mulțimea credincioșilor ridicându-se de pe fața pământului și înălțându-se în sus.... În același timp, se aud tunete groaznice, iar oamenii își dau seama cu groază că ceva teribil se va întâmpla cu ei. Înghețați de evenimentul neobișnuit al Răpirii, ei nu mai pot gândi, caută să fugă și văd peste tot același lucru.... flăcări de foc care izbucnesc din Pământ, din care nu există scăpare. Și-și găsesc sfârșitul în cel mai cumplit mod, căci nu există mântuire pentru oamenii care, asemenea dracilor, se dezlănțuie pe Pământ și sunt plini de păcat. Dar turma credincioșilor vede sfârșitul Vechiului Pământ; în fața ochilor lor are loc lucrarea divină de distrugere, în timp ce ei înșiși au scăpat de ea și locuiesc în siguranță într-un loc de pace, așa cum a promis Dumnezeu. Acesta este sfârșitul unei perioade de răscumpărare și începutul uneia noi, de îndată ce Vechiul Pământ va fi refăcut prin voia lui Dumnezeu. Atunci, cei care sunt credincioși lui Dumnezeu vor trăi ca seminție a noii rase umane, cu care începe noua epocă a răscumpărării. Procesul răpirii este de înțeles și, prin urmare, credibil doar pentru ființa umană care are o cunoaștere profundă, dar încununează un timp de anevoioase greutăți și suferințe, este absolvirea și dovada gloriei lui Dumnezeu, Care pregătește și pentru ai Săi o soartă care mărturisește gloria Sa.... Este un act de profundă iubire divină pentru creaturile Sale care recunosc în El pe Tatăl lor din veșnicie, care și-au regăsit drumul spre El și au devenit una cu El prin iubire.... pentru că El Însuși poate umbla acum printre ei, fiindcă nu există nici un obstacol în calea iubirii divine dacă ființa umană a devenit ea însăși iubire....

Amin

Pequeno rebanho no final.... Gap widens.... A ajuda de Deus....

O abismo tornar-se-á cada vez maior entre os Meus próprios filhos e os filhos de Satanás, pois as pessoas afastam-se cada vez mais de Mim e voltam-se para aquele que é o mestre da matéria, na medida em que ainda alberga o espiritual, que é completamente da sua própria mente, ou seja, de uma vontade que se afasta de Mim. Portanto, vós, que vos esforçais espiritualmente e virais os vossos pensamentos e aspirações para Mim, ficareis sempre mais e mais isolados no meio do mundo, sereis evitados pelas crianças do mundo ou desprezados e ridicularizados pelos vossos semelhantes que já se tornaram demónios e são desprovidos de todo o amor e fé. Mas então também compreenderão que o fim não está longe, pois já vos predisse que no fim haverá apenas um pequeno rebanho que é Meu, que reconhece o seu pastor em Mim e respeita a Minha voz. Mas a maioria já não Me conhece, mas não sem culpa, pois o Meu amor também os cortejava, mas eles não aceitavam o Meu amor, afastavam-se cada vez mais de Mim e caíam na noite mais profunda porque se afastaram da luz que lhes ofereci no Meu amor. No mundo, no entanto, apenas brilham os desejos e perseguem a sua aparência e esplendor, fazem o que o príncipe do mundo lhes ordena, lutam pelos bens terrenos e procuram a sua realização nos prazeres do mundo, só pensam no conforto físico mas não na sua alma. Uma e outra vez entro no caminho do indivíduo, uma e outra vez caminhos estreitos ramificam-se a partir do caminho largo, caminhos que são difíceis de passar, onde estou e tento puxá-los do caminho que conduz à ruína. Mas eles passam por Mim com os olhos virados para o lado, não vêem porque não querem ver.... Mas se encontrarem um mensageiro de Mim, blasfemam e tentam prejudicá-lo onde quer que possam, conduzidos pelo Meu adversário a quem estão em cativeiro através da sua vontade. O meu dom da graça não é apreciado e vós, Meus servos na terra, ficareis sozinhos quanto mais perto estiverdes do fim. Mas não precisa de temer nada porque Eu estou sempre consigo e por isso nunca se sentirá só. Certamente ficareis sozinhos entre os descrentes, mas os Meus próprios reconhecer-se-ão uns aos outros e manter-se-ão unidos e tirarão conforto e força da Minha Palavra. E esta Palavra de Mina irá compensá-los por tudo o que têm de fazer sem ela. Aqueles que estão em cativeiro com o Meu adversário estão bem providos, não lhes falta nada. E por isso olham com desdém para as pessoas magras, carenciadas e sem piedade. Contudo, o Meu amor não abandona o Meu Próprio, mesmo que as dificuldades terrenas se aproximem deles de uma forma invulgar. Os Meus Próprios podem ser reconhecidos pelo facto de viverem certamente na adversidade física, mas as suas almas estão livres do medo porque Me reconhecem como seu Pai e estão certos dos Meus cuidados. E assim serão muitas vezes fortalecidos e confortados pelos seus semelhantes; no entanto, a minha ajuda será também óbvia, tal como Satanás é obviamente eficaz. A separação será sempre mais e mais realizada quanto mais próximo estiver o fim, e os dois campos travarão uma batalha um contra o outro, os filhos de Satanás em ódio e indelicadeza, Os Meus, por outro lado, ainda querem convertê-los e tentar conquistá-los para Mim e para o Meu reino no amor. Mas o abismo alargar-se-á até se tornar intransponível, até ao último fim, o dia do Juízo Final, quando as cabras serão separadas das ovelhas e ambas receberão castigo ou recompensa de acordo com o mérito. Pois quem não é a meu favor está contra mim, aquele que não recolhe os dispersores.... Aquele que acredita em Mim também Me confessa perante o mundo.... mas aquele que não Me confessa pertence ao Meu adversário, e também partilhará o seu destino, será condenado no Dia do Julgamento, quando a Minha justiça falar, porque o tempo está cumprido...._>Ámen