• Înapoi

Destinul în veșnicie după voia Lui.... Materia iubirii false....

Tot ceea ce o persoană se străduiește să obțină va deveni al ei, căci numai voința sa îi va determina soarta în eternitate. Dacă vă străduiți pentru împărăția lui Dumnezeu, o veți ocupa și voi și veți fi co-guvernatori al tuturor lumilor.... dar dacă vă străduiți pentru lume, pentru satisfacerea dorințelor și poftelor pământești, atunci nici lumea, adică bunurile pământești, nu vă va părăsi, chiar dacă ați intrat în lumea de dincolo, pentru că dorințele voastre vă creează și ele mediul în care locuiește sufletul vostru. Cu toate acestea, nu veți fi fericiți în posesia acestor bunuri, deoarece veți recunoaște foarte curând irealitatea lor, astfel că nu veți mai găsi împlinirea dorințelor voastre, dar veți continua să le doriți, iar această dorință vă va chinui, și de aceea trebuie să vă străduiți să scăpați de astfel de dorințe pe Pământ încă de pe acum, trebuie să vă doriți bunuri spirituale dacă vreți să fiți fericiți într-o zi. Tot ceea ce vă străduiți să obțineți va fi partea voastră.... Astfel, fiecare om își creează propria soartă și, de aceea, ar trebui să fie conștient de marea sa responsabilitate, căci în fața sa se află eternități, eternități pe care le poate petrece în fericire sau pe care trebuie să le trăiască în mizerie. Căci pot trece veacuri întregi până când el nu va fi depășit materia pământească, deoarece în împărăția spirituală ispitele sunt chiar mult mai rele, deoarece el nu le opune decât o mică rezistență, în timp ce pe Pământ poate scăpa foarte ușor de ele, dacă își dorește cu adevărat. Un suflet care a învins și intră liber în împărăția de dincolo este nespus de fericit, căci îl așteaptă plăceri mult mai glorioase, pe care voi, oamenii de pe Pământ, nu vi le puteți imagina. Și el își va dori, dar va găsi întotdeauna împlinirea, pentru că ceea ce își dorește este binele spiritual, este emanația iubirii lui Dumnezeu care îl face infinit de fericit, care este dorința lui constantă și care îi este acordată în mod constant. Iar această emanație a iubirii lui Dumnezeu îi spiritualizează întreaga ființă, el se aliniază tot mai mult cu iubirea eternă și se simte atras în mod constant de ea, dorește în mod constant apropierea lui Dumnezeu pentru a se uni cu El pentru eternitate și a fi astfel nespus de fericit. Oamenii de pe Pământ își doresc bucurii pământești, plăceri fizice și se străduiesc doar pentru posesiuni materiale.... Și totul se termină odată cu moartea corpului.... Ei nu pot duce nimic în împărăția spirituală dacă nu au adunat bunuri spirituale care, totuși, pot fi obținute doar prin renunțarea la dorințele pământești. Iar dacă sunt încă în stare să se despartă de lume înainte de moartea trupească, dacă și-au recunoscut dinainte inutilitatea și se ocupă cu gânduri de dincolo, pot fi binecuvântați, pentru că atunci nu le mai este închisă calea spre înălțare în împărăția spirituală, chiar dacă este nespus de greu de urcat, dar atunci nu vor mai lupta pentru bunurile pământești și nu vor mai trebui să se teamă de ispitele rele care fac sufletul slab și incapabil de rezistență. Atunci vor găsi foarte curând sprijin din partea ființelor de lumină, care îi vor ajuta distribuindu-le bunuri spirituale, deși în anumite limite, până când sufletul va face un efort pentru a se mări, până când își va recunoaște sarcina în împărăția spirituală și se va strădui să o îndeplinească. Ceea ce cere îi va fi acordat.... Doar voința este decisivă și, pentru ca voința să decidă corect, oamenii sunt informați în mod constant de Dumnezeu despre voința Sa, dar ei nu Îl ascultă, continuă să dorească lumea și își pun sufletul în mare pericol. De aceea, Dumnezeu are milă de ei și, evident, le arată valoarea materiei pământești permițând ca aceasta să se piardă pentru oameni, luându-le în mod repetat ceea ce posedă și de care își atașează inima fără să fie conștienți că este o iubire greșită care doarme în ei.... El ia de la ei ceea ce ei nu vor să dea de bunăvoie pentru a le arăta deja pe Pământ că acest lucru poate fi depășit, pentru a-i ajuta să se elibereze de poftă și de a se mulțumi cu puțin și de a-și îndrepta dragostea spre bunurile spirituale, care sunt incomparabil mai valoroase și veșnice. Fiecare pierdere pământească care se întâmplă unei persoane este un ajutor de la Dumnezeu, este un avertisment blând pentru a se îndepărta de acel lucru și un semn al trecerii a tot ceea ce este pământesc.... Și oricine privește în jur cu ochii deschiși poate recunoaște pretutindeni activitatea lui Dumnezeu, Care vrea să ajute oamenii să-și orienteze gândurile și aspirațiile în sens spiritual, astfel încât să învețe să disprețuiască materia încă înainte de moartea trupului și să se străduiască doar pentru binele spiritual.... astfel încât să-și creeze o soartă în lumea de dincolo care înseamnă fericire.... pentru ca ei să fie binecuvântați pentru că aceasta este voința lor....

Amin

Lote na eternidade de acordo com a vontade.... Matéria falso amor....

Tudo aquilo por que uma pessoa se esforça, tornar-se-á seu, pois só a sua vontade determina o seu destino na eternidade. Se lutares pelo reino de Deus também o ocuparás e serás co-regente de todos os mundos.... mas se lutares pelo mundo, pela realização dos desejos e anseios terrenos, então o mundo, ou seja, os bens terrenos, também não te deixará, ainda que tenhas entrado no além, pois os teus desejos também criam para ti o ambiente em que a tua alma habita. No entanto, não sereis felizes na posse destes bens, pois muito em breve reconhecereis a sua irrealidade, pelo que já não encontrareis o cumprimento dos vossos desejos, mas continuareis a desejá-los, e este desejo atormentar-vos-á, pelo que deveis esforçar-vos por vos livrar de tais desejos na terra, deveis desejar bens espirituais se quiserdes um dia ser feliz. O que quer que se esforce por fazer será a sua parte.... E assim cada pessoa cria o seu próprio destino, e por isso deve estar consciente da grande responsabilidade, pois as eternidades estão à sua frente, eternidades que pode passar em êxtase ou que tem de viver em desgraça. Pois as eternidades podem passar até que ele tenha superado a matéria terrena, porque no reino espiritual as tentações são ainda muito piores uma vez que ele oferece pouca resistência a elas, enquanto na terra ele pode muito facilmente livrar-se delas se apenas ele quiser seriamente. Uma alma que superou e entra livremente no reino do além é inqualificavelmente feliz, pois esperam-na prazeres muito mais gloriosos dos quais vocês, humanos na Terra, não podem imaginar. Também ela desejará mas encontrará sempre realização, pois o que ela deseja é o bem espiritual, é a emanação de amor de Deus que a torna infinitamente feliz, que é o seu desejo constante e que lhe é constantemente concedido. E esta emanação do amor de Deus espiritualiza todo o seu ser, alinha-se cada vez mais com o amor eterno e sente-se constantemente atraída por ele, deseja constantemente a proximidade de Deus para estar unido a Ele por toda a eternidade e, assim, ser inexpressivamente feliz. As pessoas na terra desejam prazeres terrenos, prazeres físicos e só se esforçam por bens materiais.... E tudo chega ao fim com a morte do corpo.... Não podem levar nada para o reino espiritual se não tiverem recolhido bens espirituais que, no entanto, só podem ser obtidos através da renúncia aos desejos terrenos. E se ainda forem capazes de se separarem do mundo antes da morte corporal, se ainda tiverem reconhecido a sua inutilidade de antemão e se ocuparem com pensamentos do além, podem ser abençoados, pois então o caminho para cima no reino espiritual já não lhes está fechado, mesmo que seja inexprimivelmente difícil de escalar, mas então já não lutarão pelos bens terrenos e já não terão de temer as tentações malignas que tornam uma alma fraca e incapaz de resistir. Muito em breve encontrarão apoio por parte dos seres de luz que os ajudarão distribuindo-lhes bens espirituais, embora dentro de certos limites, até que a alma se esforce por aumentar, até que tenha reconhecido a sua tarefa no reino espiritual e se esforce por cumpri-la. O que lhe é pedido será-lhe concedido.... Só a vontade é decisiva, e para que a vontade decida correctamente as pessoas são constantemente informadas por Deus da Sua vontade, mas não O escutam, continuam a desejar o mundo e a colocar as suas almas em grande perigo. É por isso que Deus tem piedade deles, e Ele mostra-lhes obviamente o valor da matéria terrena ao permitir que ela se perca para as pessoas, ao tirar-lhes repetidamente o que possuem e ao qual ligam o seu coração sem terem consciência de que é um amor errado adormecer dentro deles.... Tira-lhes aquilo que voluntariamente não querem dar para já lhes mostrar na terra que pode ser superado, para os ajudar a libertarem-se do desejo de se contentarem com pouco e de voltarem o seu amor para os bens espirituais que são incomparavelmente mais valiosos e eternos. Cada perda terrena que acontece a uma pessoa é uma ajuda de Deus, é um lembrete gentil para se afastar dela e um sinal da transitoriedade de tudo o que é terreno.... E qualquer pessoa que olhe à sua volta com os olhos abertos pode reconhecer a actividade de Deus em todo o lado, que quer ajudar as pessoas a dirigir espiritualmente os seus pensamentos e aspirações, para que aprendam a desprezar a matéria mesmo antes da morte do corpo e só se esforcem pelo bem espiritual.... para que criem um destino para si próprios no além, o que significa felicidade.... para que se tornem abençoados porque é a sua vontade...._>Ámen