• Înapoi

Destinul în veșnicie după voia Lui.... Materia iubirii false....

Tot ceea ce o persoană se străduiește să obțină va deveni al ei, căci numai voința sa îi va determina soarta în eternitate. Dacă vă străduiți pentru împărăția lui Dumnezeu, o veți ocupa și voi și veți fi co-guvernatori al tuturor lumilor.... dar dacă vă străduiți pentru lume, pentru satisfacerea dorințelor și poftelor pământești, atunci nici lumea, adică bunurile pământești, nu vă va părăsi, chiar dacă ați intrat în lumea de dincolo, pentru că dorințele voastre vă creează și ele mediul în care locuiește sufletul vostru. Cu toate acestea, nu veți fi fericiți în posesia acestor bunuri, deoarece veți recunoaște foarte curând irealitatea lor, astfel că nu veți mai găsi împlinirea dorințelor voastre, dar veți continua să le doriți, iar această dorință vă va chinui, și de aceea trebuie să vă străduiți să scăpați de astfel de dorințe pe Pământ încă de pe acum, trebuie să vă doriți bunuri spirituale dacă vreți să fiți fericiți într-o zi. Tot ceea ce vă străduiți să obțineți va fi partea voastră.... Astfel, fiecare om își creează propria soartă și, de aceea, ar trebui să fie conștient de marea sa responsabilitate, căci în fața sa se află eternități, eternități pe care le poate petrece în fericire sau pe care trebuie să le trăiască în mizerie. Căci pot trece veacuri întregi până când el nu va fi depășit materia pământească, deoarece în împărăția spirituală ispitele sunt chiar mult mai rele, deoarece el nu le opune decât o mică rezistență, în timp ce pe Pământ poate scăpa foarte ușor de ele, dacă își dorește cu adevărat. Un suflet care a învins și intră liber în împărăția de dincolo este nespus de fericit, căci îl așteaptă plăceri mult mai glorioase, pe care voi, oamenii de pe Pământ, nu vi le puteți imagina. Și el își va dori, dar va găsi întotdeauna împlinirea, pentru că ceea ce își dorește este binele spiritual, este emanația iubirii lui Dumnezeu care îl face infinit de fericit, care este dorința lui constantă și care îi este acordată în mod constant. Iar această emanație a iubirii lui Dumnezeu îi spiritualizează întreaga ființă, el se aliniază tot mai mult cu iubirea eternă și se simte atras în mod constant de ea, dorește în mod constant apropierea lui Dumnezeu pentru a se uni cu El pentru eternitate și a fi astfel nespus de fericit. Oamenii de pe Pământ își doresc bucurii pământești, plăceri fizice și se străduiesc doar pentru posesiuni materiale.... Și totul se termină odată cu moartea corpului.... Ei nu pot duce nimic în împărăția spirituală dacă nu au adunat bunuri spirituale care, totuși, pot fi obținute doar prin renunțarea la dorințele pământești. Iar dacă sunt încă în stare să se despartă de lume înainte de moartea trupească, dacă și-au recunoscut dinainte inutilitatea și se ocupă cu gânduri de dincolo, pot fi binecuvântați, pentru că atunci nu le mai este închisă calea spre înălțare în împărăția spirituală, chiar dacă este nespus de greu de urcat, dar atunci nu vor mai lupta pentru bunurile pământești și nu vor mai trebui să se teamă de ispitele rele care fac sufletul slab și incapabil de rezistență. Atunci vor găsi foarte curând sprijin din partea ființelor de lumină, care îi vor ajuta distribuindu-le bunuri spirituale, deși în anumite limite, până când sufletul va face un efort pentru a se mări, până când își va recunoaște sarcina în împărăția spirituală și se va strădui să o îndeplinească. Ceea ce cere îi va fi acordat.... Doar voința este decisivă și, pentru ca voința să decidă corect, oamenii sunt informați în mod constant de Dumnezeu despre voința Sa, dar ei nu Îl ascultă, continuă să dorească lumea și își pun sufletul în mare pericol. De aceea, Dumnezeu are milă de ei și, evident, le arată valoarea materiei pământești permițând ca aceasta să se piardă pentru oameni, luându-le în mod repetat ceea ce posedă și de care își atașează inima fără să fie conștienți că este o iubire greșită care doarme în ei.... El ia de la ei ceea ce ei nu vor să dea de bunăvoie pentru a le arăta deja pe Pământ că acest lucru poate fi depășit, pentru a-i ajuta să se elibereze de poftă și de a se mulțumi cu puțin și de a-și îndrepta dragostea spre bunurile spirituale, care sunt incomparabil mai valoroase și veșnice. Fiecare pierdere pământească care se întâmplă unei persoane este un ajutor de la Dumnezeu, este un avertisment blând pentru a se îndepărta de acel lucru și un semn al trecerii a tot ceea ce este pământesc.... Și oricine privește în jur cu ochii deschiși poate recunoaște pretutindeni activitatea lui Dumnezeu, Care vrea să ajute oamenii să-și orienteze gândurile și aspirațiile în sens spiritual, astfel încât să învețe să disprețuiască materia încă înainte de moartea trupului și să se străduiască doar pentru binele spiritual.... astfel încât să-și creeze o soartă în lumea de dincolo care înseamnă fericire.... pentru ca ei să fie binecuvântați pentru că aceasta este voința lor....

Amin

Destino en la eternidad según la voluntad.... Materia falso amor....

Según lo que el ser humano busque con su esfuerzo, así le será dado, pues sólo su voluntad determina su destino en la eternidad. Si se esfuerzan por el reino de Dios también lo ocuparán y serán co-gobernantes de todos los mundos.... pero si se esfuerzan por el mundo, por la satisfacción de los deseos y antojos terrenales, entonces el mundo, es decir, las posesiones terrenales, tampoco les dejarán, aunque hayan entrado en el más allá, pues sus deseos también crean el entorno en el que habitan sus almas. Solo que no serán felices en posesión de estos bienes, pues muy pronto reconocerán su irrealidad, por lo que ya no encontrarán la satisfacción de sus apetencias, y como seguirán deseándolas, este deseo les atormentará, por lo que deben esforzarse por librarse de tales apetencias en la tierra, deben desear las posesiones espirituales si quieren ser dichosos algún día. Todo lo que te propongas será tu porción.... Y así cada persona crea su propio destino, y por lo tanto debe ser consciente de la gran responsabilidad, ya que le esperan eternidades, eternidades que puede pasar en la dicha o que tiene que vivir en la miseria. Porque pueden pasar eternidades hasta que haya superado la materia terrestre, pues en el reino espiritual las tentaciones son aún mucho peores, ya que les ofrece poca resistencia, mientras que en la tierra puede deshacerse de ellas muy fácilmente si sólo lo desea seriamente. Un alma que ha vencido y entra libremente en el reino del más allá es indeciblemente feliz, pues le esperan placeres mucho más gloriosos de los que ustedes, los humanos de la tierra, pueden imaginar. También ella deseará, pero siempre encontrará satisfacción, pues lo que desea es el bien espiritual, es la emanación de amor de Dios que la hace infinitamente feliz, y la que es su deseo constante que también se le concede sin falta. Y esta emanación del amor de Dios espiritualiza todo su ser, que se alinea cada vez más con el amor eterno y se siente constantemente atraído por él, desea constantemente la cercanía de Dios para estar unido a Él por toda la eternidad y ser así inexpresablemente feliz. La gente en la tierra desea alegrías terrenales, placeres físicos y sólo se esfuerza por las posesiones materiales.... Y todo llega a su fin con la muerte del cuerpo.... No pueden llevar nada al reino espiritual si no han recogido las posesiones espirituales que, sin embargo, sólo se pueden obtener desprioritizando, rebajando a un segundo plano los deseos terrenales. Y si todavía son capaces de separarse del mundo antes de la muerte corporal, si han reconocido de antemano su inutilidad y se ocupan de los pensamientos del más allá, pueden considerarse bendecidos, porque entonces el camino hacia arriba en el reino espiritual ya no está cerrado para ellos, aunque sea indeciblemente difícil de escalar, pues entonces ya no se esforzarán por las posesiones terrenales y ya no tendrán que temer las malas tentaciones que hacen al alma débil e incapaz de resistir. Entonces encontrarán muy pronto el apoyo de los seres de luz que les ayudarán distribuyendo las posesiones espirituales, aunque dentro de ciertos límites, hasta que el alma se esfuerce por aumentarlas, hasta que haya reconocido su tarea en el reino espiritual y se esfuerce por cumplirla. Se le concederá lo que pide.... Sólo la voluntad es decisiva, y para que la voluntad decida correctamente las personas son constantemente informadas por Dios de su voluntad, sin embargo no le escuchan, siguen deseando el mundo y ponen sus almas en gran peligro. Por eso, Dios se apiada de ellos y les muestra manifiestamente el valor transitorio de la materia terrenal al permitir que se pierda para la gente, al quitarles repetidamente lo que poseen y a lo que apegan su corazón sin ser conscientes de que es un amor equivocado que dormita en ellos.... Les quita lo que voluntariamente no quieren entregar para mostrarles ya en la tierra que se puede superar, para ayudarles a liberarse del deseo por esas cosas, para orientarlas a contentarse con poco y a orientar su amor hacia los bienes espirituales, que son incomparablemente más valiosos y eternos. Cada pérdida terrenal que le ocurre a una persona es una ayuda de Dios, una señal de la transitoriedad de todo lo terrenal y un suave recordatorio para alejarse de eso.... Y cualquiera que mire a su alrededor con los ojos abiertos puede reconocer la actividad de Dios en todas partes, que quiere ayudar a las personas a dirigir sus pensamientos y aspiraciones espiritualmente, para que aprendan a despreciar la materia incluso antes de la muerte del cuerpo y sólo se esfuercen por el bien espiritual.... para que se creen un destino en el más allá que signifique la felicidad.... para que sean bendecidos porque es su voluntad....

Amén