• Înapoi

Vocea puternică a lui Dumnezeu. Sfârșitul luptei

Vocea lui Dumnezeu va răsuna puternic și ferm, și soarta națiunilor va fi decisă, pentru că Dumnezeu Însuși va pronunța judecata prin forțele naturii. Și nimeni nu se va putea opune sentinței Sale, pentru că va fi dreaptă și îi va lovi pe oamenii care sunt vinovați de marea mizerie și care nu vor să vadă nedreptatea lor. Va fi un eveniment extrem de trist și nenumărați oameni își vor pierde viața, dar evenimentul este de asemenea de neoprit, deoarece oamenii nu mai pot fi zguduiți de nimic de ceea ce realizează voința umană și, prin urmare, trebuie să fie tulburați de un eveniment pe care voința umană nu-l poate evita sau curma și care, prin urmare, provoacă o mare groază, deoarece fiecare vede moartea în fața ochilor săi și trebuie să se pregătească pentru sfârșitul temporal.

Și acest eveniment se apropie tot mai mult, trece zi după zi fără ca omenirea să se schimbe, iar îndelunga răbdare a lui Dumnezeu încă ezită pentru a le mai da oamenilor posibilitatea de a se întoarce înainte ca vocea Lui să răsune.

Dar acum, evenimentele mondiale se apropie și ele de sfârșit, pentru că evenimentele naturale se pregătesc, pentru că interiorul Pământului este în agitație și așteaptă doar momentul în care Dumnezeu dă libertate forțelor naturii pentru a se putea dezlănțui. Pentru că oamenii nu pot găsi nici un scop, Dumnezeu intervine și îi pune capăt. Lucrurile rele se vor sfârși, dar rezultatul va fi și mai rău, pentru că oamenii vor fi într-o suferință teribilă și vor fi complet dezorientați în fața forțelor naturii dezlănțuite. Ei nu pot nici să fugă, nici să-și oprească sau să-și reducă furia, sunt la mila lor și au un singur Salvator în care se pot încrede în necazul lor, pe care Îl pot chema în ajutor și care are puterea de a-i ajuta.

Dar numai câțiva Îl recunosc, câțiva se simt vinovați și așteaptă cu umilință sentința Lui în cunoașterea păcătoșeniei lor. Iar Dumnezeu îi va accepta și pe acești puțini în orele de distrugere pe care voința divină le va permite să vină, pentru că altfel adversitatea spirituală nu poate fi remediată, iar adversitatea pământească este în mod constant sporită de voința umană. Și pentru că oamenii nu pot găsi un scop, Dumnezeu stabilește sfârșitul unei lupte care mișcă întreaga lume.

Și un strigăt de groază va răsuna pe tot Pământul, care îi va face pe oameni să încremenească, pentru că amploarea nenorocirii îi face pe toți să asculte și să tremure în fața unei repetări. Și acesta este intenția lui Dumnezeu, ca întreaga omenire să ia parte, să asculte sentința Lui, să-și recunoască vinovăția și dreptatea lui Dumnezeu. Pentru că fiecare luptător se crede încă în drept, doar puterea este încă apreciată și nu dreptatea, iar binecuvântarea lui Dumnezeu nu se poate baza pe acțiuni care sunt detestabile pentru că ele încalcă porunca divină a iubirii.

Și Dumnezeu îi va pedepsi pe oameni cu același lucru pe care îl fac ei, doar că lucrarea Sa de distrugere este și mai puternică, astfel încât ei Îl vor recunoaște prin ea. Pentru că se indignează și spiritualul care, încă neeliberat, este smuls din ordinea divină și simte această stare în mod chinuitor, căci chiar dacă a devenit liber prin voința umană nu se poate bucura de libertatea sa, pentru că nu este libertatea desăvârșirii, ci spiritualul este privat de posibilitatea de activitate pentru care se indignează. Și va fi activ acolo unde i se oferă o oportunitate. Dar, în special, se va conecta cu spiritualul încă exilat și, de asemenea, va încerca să-l miște ca să își detoneze acoperământul, lucru care îi este de ajutor.

În acest fel, încearcă să forțeze oamenii să fie din nou activi într-un mod constructiv, astfel încât să aibă din nou posibilitatea de a obține noi creații pentru a putea continua cursul dezvoltării. Iar Dumnezeu nu împiedică spiritualul devenit liber prin voința umană, așa cum El își dă acordul și atunci când materia se agită în Pământ, când spiritualul se străduiește să se apropie de lumină și încearcă să-și detoneze acoperământul. Dumnezeu își retrage pentru o scurtă perioadă de timp voința Sa și dă frâu liber voinței spirituale, care însă, fiind încă complet imatură, înseamnă o lucrare de distrugere de proporții imense.

Și astfel, voinței umane i se opune o voință care o întrece pe cea dintâi, aparent lipsită de toată iubirea și înțelepciunea divină și care găsește deplina aprobare a lui Dumnezeu. Dar omenirea nu se pleacă în fața lui Dumnezeu, nu se oprește în lupta ei de distrugere, este infestată de demoni și se lasă condusă de ei, cade din ce în ce mai mult în puterea răului și arată acest lucru în acțiunile și măsurile sale. Și pentru a pune capăt acestui declin, voința și omnipotența lui Dumnezeu intră în mod evident în acțiune.

El zguduie Pământul și, odată cu el, omenirea, pentru ca aceasta să-și revină și să se schimbe. Pentru că este ultimul timp care mai poate fi folosit pentru suflete. Și de aceea, Dumnezeu lasă să răsune vocea Sa, puternică și plină de tărie, și îi cheamă pe oameni: Opriți-vă din furia voastră, care vă sfâșie sufletele în pierzanie; schimbați-vă înainte de a fi prea târziu și amintiți-vă de Cel care stăpânește Cerul și Pământul, care este Creatorul și Susținătorul vostru și a Cărui iubire o călcați în picioare. Reflectați la sfârșitul vostru, căci este aproape.

Amin

MOGOČNI BOŽJI GLAS.... KONEC BITKE....

Božji glas bo zvenel glasno in vztrajno in bo odločal o usodi narodov, kajti Bog sam bo izrekel sodbo prek naravnih sil. In nihče se ne bo mogel upreti njegovi sodbi, ker bo pravična in bo zadela tiste ljudi, ki so odgovorni za povzročitev velike nesreče in nočejo priznati svojega prestopka. To bo izjemno žalosten dogodek in nešteto ljudi bo izgubilo življenje, vendar je ta dogodek neizogiben, saj ljudi ne more več pretresti nič, kar je doseženo s človeško voljo, zato jih mora vznemiriti dogodek, ki ga človeška volja ne more preprečiti ali končati in ki bo povzročil ogromno groze, ker se bo vsak soočil s smrtjo in se bo moral pripraviti na svoj konec. In ta dogodek se vse bolj približuje, mineva dan za dnem, a človeštvo se ne spremeni in Božja previdnost še vedno okleva, da bi ljudem dala priložnost, da se pokesajo, preden se zasliši Njegov glas. Vendar pa se bodo svetovni dogodki počasi končali, saj se pripravlja naravna katastrofa, ker se bo notranjost Zemlje spremenila v stanje nemira in bo samo čakala na trenutek, ko bo Bog osvobodil naravne sile in jim omogočil svobodno vladanje. Kajti ljudje se ne morejo ustaviti, zato Bog posreduje in temu naredi konec. Grozljive dejavnosti se bodo ustavile, vendar bodo posledice veliko hujše, kajti ljudje bodo izkusili strašne stiske in bodo popolnoma izgubljeni pred sproščenimi silami narave. Ne morejo niti ubežati niti ovirati ali zmanjšati njihovega divjanja, na milost in nemilost so jim prepuščeni in imajo le enega Odrešenika, ki mu lahko zaupajo v svoji nujni potrebi, ki ga lahko pokličejo na pomoč, in ki ima moč, da jim pomaga.

Vendar ga le redki priznavajo (Jezusa), le redki čutijo, da so krivi, in ponižno pričakujejo njegovo sodbo, saj se zavedajo svoje grešnosti.

In Bog bo tudi poskrbel za te redke v urah uničenja, ki bodo poslane po Božji volji, ker za odpravo duhovne stiske ni drugega načina, zemeljsko stisko pa človeška volja nenehno povečuje. In ker temu ljudje ne bodo naredili konca, bo Bog določil konec bitke, ki zadeva ves svet. In po Zemlji bo odmeval krik groze, zaradi katerega bodo ljudje otrpnili, kajti razsežnost katastrofe bo povzročila, da bodo vsi pozorni in se bodo tresli v strahu pred ponovitvijo. Božji namen je, da bo v njej celotno človeštvo, da bo prisluhnilo njegovi sodbi, da bo prepoznalo krivce in Božjo pravičnost. Kajti vsaka sprta stran še vedno verjame, da ima ona prav, ceni se le moč, ne pa zakon, in Božji blagoslov ne more počivati na dejanjih, ki so gnusna, ker nasprotujejo Božji zapovedi ljubezni.... In Bog bo ljudi kaznoval na enak način, kot ravnajo sami.... le da bo njegovo delo uničenja veliko močnejše, tako da ga bodo v tem prepoznali.

Kajti celo še vedno omejeni duhovi izražajo ogorčenje, ker so bili iztrgani iz božjega reda, in to stanje doživljajo kot boleče, saj kljub temu, da so bili po človeški volji osvobojeni, ne morejo uživati svobode, ker to ni svoboda popolnosti, temveč so duhovi prikrajšani za možnost delovanja in so zaradi tega ogorčeni. In delali bodo, kjer koli se jim bo ponudila priložnost. Predvsem pa se bodo pridružili drugim, še vedno omejenim duhovom in jih skušali prepričati, da tudi oni razbijejo svojo lupino ter jim pri tem pomagali. S tem želijo ljudi prisiliti, da spet postanejo konstruktivno dejavni, in jim dati priložnost, da vstopijo v nove stvaritve in tako nadaljujejo svoj razvojni proces.

Bog pa ne bo ustavil duhov, ki se bodo po človeški volji sprostili; svoje soglasje bo dal tudi takrat, ko se bo v notranjosti Zemlje premikala tvarina, ko bodo duhovne snovi težile k svetlobi in skušale razbiti svoje oblike. Bog bo za kratek čas umaknil svojo voljo in dal volji duhov prosto pot, kar pa bo zaradi njihove popolne nezrelosti pomenilo uničevalno delo velikanskega obsega. Tako se bo človeška odločnost soočila z drugo voljo, ki je močnejša od nje, ki navidezno nima vse božanske ljubezni in modrosti, prejema pa popolno Božje odobravanje.... Vendar se človeštvo ne bo uklonilo Bogu, ne bo prenehalo s svojim bojem za popolno uničenje, obsedeno je z demoni in pusti se jim voditi, vse bolj ga zasužnjuje zlobna sila in to dokazuje s svojimi deli in aktivnostjo. In da bi se ta propad ustavil, Božja volja in vsemogočnost začneta očitno delovati. Pretresel bo Zemljo in z njo človeški rod, da bi se spametoval in spremenil. Kajti to je zadnji čas, ki ga je še mogoče izkoristiti za duše.

In zato Bog pusti, da se sliši Njegov glas, močan in mogočen, in ljudem kliče: Ustavite svoje divjanje, ki vleče vaše duše v pogubo; spremenite svoje ravnanje, preden bo prepozno, in se spomnite Njega, ki vlada nad nebesi in Zemljo, ki je vaš Stvarnik in Ohranjevalec in čigar ljubezen teptate pod nogami.... Razmislite o svojem koncu, saj je blizu....

Amen