• Indietro

Causa, scopo e meta della sofferenza – Conoscenza – Temporaneità

Gli uomini di sentimento mondano sono così lontani dalla Verità che per questo non sanno nemmeno quale Forza si può attingere dalla fede e dall’intima unione con Dio e che badano perciò sempre soltanto agli avvenimenti mondani e non riconoscono che le false predisposizioni d’animo verso Dio sono la causa di ogni avvenimento nel mondo, che ha l’effetto di sofferenza sugli uomini. E fintanto che questa conoscenza manca agli uomini, la situazione di sofferenza non cambierà. La sofferenza assume sempre soltanto altre forme, affinché gli uomini, a causa della differenza delle loro miserie e tristezze si ricordino una volta, che un altro Potere, che quello umano, si trova dietro ad ogni tristezza, che non soltanto la volontà umana è l’autore, ma la Volontà di un Potere Superiore entra contemporaneamente in Azione, e che devono mettersi in una certa presa di posizione verso questo Potere Superiore. Il sapere della pura Verità spiega tutto, rende comprensibile la grande miseria, perché attraverso questa è riconoscibile causa, scopo ed alla meta. Soltanto allora esiste la possibilità di cambiare, appena gli uomini si adattano allo scopo e meta, cioè cerchino di eliminare la causa di sofferenza e miseria, cosa che però è incomprensibile all’uomo di sentimento mondano e lo rimane, finché egli ritiene il mondo più importante – finché premette al suo corpo tutte le precedenze e lascia languire l’anima. Il sapere sulla Verità può però essere guidato soltanto a quell’uomo che si separa dal mondo, perché appena il sapere viene trasmesso all’uomo di sentimento mondano, non lo riconosce come Verità e perciò lo rifiuta. Quindi deve essere portato in uno stato di grande sofferenza, dove è ricettivo per la Verità, mentre impara a riconoscere attraverso sofferenza e miseria l’inutilità dei beni mondani ed il desiderio per questi diminuisce. Il desiderio per la Verità aumenta relativamente, premesso che non venga influenzato da forze maligne che confondono del tutto il suo pensare e cercano di deviarlo dalla Verità, che aizzano l’odio nell’uomo, più il mondo con le sue gioie lo delude. Ma questi non trovano più il collegamento con Dio sulla Terra, ed ogni mezzo che Dio impiega, manca il suo scopo. Perché è un vantaggio per l’anima dell’uomo, quando impara a riconoscere la temporaneità di valori terreni, quando impara a disdegnarli e non è più incatenato oltremodo da loro alla Terra quando l’anima lascia la Terra, anche se entra nell’aldilà in un grado basso di maturità. Il superamento della materia nel Regno spirituale poi non è più così difficile, ed il processo dello sviluppo in Alto può procedere più velocemente, appena ha iniziato nel Regno spirituale. L’anima accetta la Verità offertale prima nel Regno spirituale, non è più così avversa a Dio come sulla Terra. E per questo la sorte delle anime decedute non è così senza speranza, se sulla Terra hanno riconosciuto la temporaneità di beni terreni attraverso grande sofferenza, persino quando apparentemente come sacrificio del tempo di miseria perdono la loro vita terrena. E così la sofferenza e la miseria causata da cattiva volontà umana, serve anche a quelle anime, che sono ancora molto lontane da Dio e per questo Dio permette agli uomini di infuriarle vicendevolmente nella libera volontà, finché Egli Stesso impone l’Alt, quando corrisponde al Suo Piano dall’Eternità. E fintanto che gli uomini camminano nell’ignoranza, finché chiudono il loro orecchio alla Verità, Ehli li lascia maturare nelle proprie azioni e passare attraverso indicibili miserie e sofferenze, perché loro stessi lo vogliono così, e perciò sono anche loro stessi autori di queste sofferenze.

Amen

Cauza, obiectivul și scopul suferinței.... Cunoaștere.... Efemeritatea....

Oamenii cu mentalitate lumească sunt atât de îndepărtați de adevăr încât, prin urmare, nici ei nu știu ce putere se poate extrage din credință și din legătura intimă cu Dumnezeu și, de aceea, nu acordă atenție decât evenimentelor lumești și nu realizează că atitudinea greșită față de Dumnezeu este și cauza tuturor evenimentelor lumești care au un efect dureros asupra oamenilor. Și atâta timp cât oamenilor le lipsește această conștientizare, suferința nu se va schimba. Suferința nu va face decât să ia mereu și mereu forme diferite, astfel încât oamenii, prin diversitatea greutăților și suferințelor lor, vor ajunge într-o zi la gândul că în spatele tuturor suferințelor se află o altă putere decât cea umană, că nu doar voința umană este la originea lor, ci că în același timp intră în acțiune voința unei puteri superioare și că ei adoptă o anumită atitudine față de această putere superioară. Cunoașterea adevărului pur explică totul, face ca marea suferință să fie inteligibilă, deoarece cauza, obiectivul și scopul sunt recognoscibile. Și abia atunci există o posibilitate de schimbare, de îndată ce oamenii se adaptează obiectivului și scopului, căutând astfel să remedieze cauza suferinței și a greutăților, care, însă, este și rămâne de neînțeles pentru omul cu mentalitate lumească atâta timp cât lasă lumea să fie pe primul loc, atâta timp cât îi acordă trupului toate privilegiile și lasă sufletul să moară de foame. Dar cunoașterea adevărului poate fi transmisă doar persoanei care se separă de lume, deoarece, de îndată ce cunoașterea este transmisă persoanei cu mentalitate lumească, aceasta nu o recunoaște ca adevăr și o respinge. Prin urmare, prin suferințe sporite, el trebuie pus într-o stare în care să fie dispus să accepte adevărul.... învățând să recunoască lipsa de valoare a bunurilor lumești prin suferință și greutăți, iar dorința pentru acestea scade.... În consecință, dorința pentru adevăr crește, cu condiția să nu fie influențat de forțele malefice care îi confundă complet gândirea și încearcă să o abată de la adevăr, care stârnesc ura în ființa umană cu cât lumea îl dezamăgește mai mult cu plăcerile ei. Dar aceștia nu mai găsesc legătura cu Dumnezeu pe Pământ, iar orice mijloc folosit de Dumnezeu își pierde scopul. Cu toate acestea, este avantajos pentru sufletul ființei umane dacă învață să recunoască caracterul trecător al valorilor pământești încă de pe Pământ, dacă învață să le disprețuiască și nu mai este legat excesiv de Pământ prin ele, astfel sufletul pleacă de pe Pământ chiar dacă intră în lumea de dincolo într-un grad scăzut de maturitate. Depășirea materiei în împărăția spirituală nu mai este atunci atât de dificilă, iar procesul de dezvoltare superioară poate continua mai repede odată ce a început în împărăția spirituală. Sufletul acceptă mai ușor adevărul care i se oferă în împărăția spirituală, el nu mai este atât de rezistent la Dumnezeu ca pe Pământ. Și, prin urmare, soarta sufletelor plecate nu este atât de deznădăjduită dacă au recunoscut prin mari suferințe caracterul trecător al bunurilor pământești pe Pământ, chiar dacă aparent își pierd viața pământească ca victime ale timpului de suferință.... Și astfel, suferința și adversitatea provocate de voința umană rea este de ajutor și pentru sufletele care sunt încă departe de Dumnezeu și, de aceea, Dumnezeu permite oamenilor să se războiască între ei de bunăvoie, până când El Însuși le pune capăt, dacă acest lucru corespunde planului Său de veșnicie. Și atâta timp cât oamenii trăiesc în ignoranță, atâta timp cât își închid urechile la adevăr, El îi va lăsa să se maturizeze prin propriile lor acțiuni și îi va lăsa să treacă prin greutăți și suferințe de nedescris, pentru că ei înșiși doresc acest lucru și sunt și ei înșiși inițiatorii acestor suferințe....

Amin

4672 =========

Maturizarea sufletului prin suferință.... Îngrijirea lui Dumnezeu.... Lumea și Dumnezeu.... ===============================================================================================

Tot ceea ce este în avantajul tău spiritual a fost destinat vieții tale pământești încă din eternitate și, prin urmare, poți considera că orice, orice experiență, dificilă și sumbră, veselă și înălțătoare, îți este impusă de Mine, care urmărește doar maturizarea ta spirituală. Și dacă privești cursul vieții tale din acest punct de vedere, nimic nu te va oprima, nimic nu te va împovăra și nimic nu te va speria.... totul este pentru binele tău.... Puteți să vă maturizați din fiecare experiență, puteți trage beneficii pentru sufletele voastre dacă Mă recunoașteți întotdeauna ca fiind Cel care permite să vi se întâmple și rămâneți uniți cu Mine, privind mereu în sus, spre Tatăl vostru care vrea să vă modeleze ca să deveniți copiii Săi pe acest Pământ. Frica și îngrijorarea nu sunt valabile dacă Mi le expuneți ca să vă ajut. Nu veți fi niciodată singuri dacă Mă tolerați alături de voi, adică dacă nu vreți să fiți singuri, dar nu Mă excludeți niciodată din viața voastră, dacă Îmi lăsați gândurile, intențiile și acțiunile voastre în întregime în seama Mea, că Eu le fac pentru voi, că Eu vă călăuzesc și că voi sunteți acum doar executanți ai voinței Mele. Cât de lipsiți de griji și netulburați ați putea voi, oamenii, să parcurgeți drumul pământesc dacă ați vrea să mergeți mereu cu Mine.... Cu toate acestea, lumea se interpune adesea între voi și Mine, vă separă de Mine, lumea este aproape de ochii voștri, în timp ce voi Mă respingeți, chiar dacă vreți să-Mi aparțineți. Lumea este încă prea importantă pentru tine, nu-i vezi insignifianța pentru că ești încă în mijlocul lumii. Dar de îndată ce Mă veți putea pune înaintea lumii, de îndată ce veți reuși să Mă puneți mereu pe Mine pe primul loc, atunci lumea nu vă va mai împovăra, nu vă va mai îngrijora, o veți stăpâni cu ușurință și veți fi stăpâni pe tot ceea ce se apropie de voi din partea lumii. Încercați, lăsați-Mă să am grijă de voi și predați-vă cu credință protecției și grijii Mele, îndepliniți-vă datoria față de Mine în primul rând, adică trăiți Cuvântul Meu, fiți cu nerăbdare activi pentru Mine și Împărăția Mea.... făcând și voia Mea pentru semenii voștri..... proclamând voința Mea și semenilor tăi, arătându-le mereu care este adevăratul lor scop și încurajându-i să lucreze la sufletele lor și transmițându-le ceea ce primești de la Mine.... Cuvântul Meu care îi luminează acolo unde ei încă umblă în întuneric. Atrageți, de asemenea, atenția semenilor voștri asupra faptului că Eu conduc destinul tuturor oamenilor, că nimic nu vine peste oameni fără sens și fără scop, că doar dezvoltarea spirituală superioară este scopul fiecărui eveniment și că totul este suportabil dacă sunt abordat pentru ajutor și recunoscut ca fiind Controlorul și Creatorul Etern și dacă Mi se cere grija Mea ca Tată. Avertizează-i să nu Mă uite de dragul lumii, atunci calea vieții pământești a fiecărei persoane va fi ușor de parcurs, iar sufletul său va beneficia de fiecare experiență. Pentru că Eu nu urmăresc decât să vă maturizez sufletul dacă trebuie să treceți prin suferință; dar voi înșivă puteți să o faceți suportabilă pentru voi dacă sunteți atenți la Cuvântul Meu și Mă lăsați să merg mereu alături de voi. Pentru că Eu sunt Tatăl vostru și vreau doar ceea ce este mai bun pentru copiii Mei....

Amin