• Înapoi

Dumnezeu Însuși a săvârșit lucrarea de mântuire....

Atunci când acoperământul Meu uman trebuia să adăpostească Eterna Divinitate, greutățile de pe Pământ deveniseră atât de mari încât numai Dumnezeu Însuși putea aduce ajutor oamenilor, și aceasta în așa fel încât El a pășit pe Pământ ca ființă umană pentru a duce o luptă împotriva (celui) care era vinovat de starea mizerabilă în care se aflau oamenii.... Iar această ființă umană trebuia să aibă toate premisele firești, un suflet de Sus trebuia să se întrupeze în ea, astfel încât Dumnezeirea eternă să-și poată găsi o locuință în ea, fără a consuma această ființă umană cu abundența sa de lumină și putere. Pentru că trebuia să lucreze într-o sferă care să corespundă naturii sale fundamentale, ea nu putea să locuiască decât într-un vas fără de păcat, dar care, pe de altă parte, avea și capacitatea de a putea suferi, deoarece trebuia achitată o imensă vină a păcatului pentru a răscumpăra umanitatea. Și astfel, Dumnezeu Însuși a săvârșit actul de mântuire, căci El era Iubirea Însăși, Care acum se adăpostea în Mine ca înveliș uman și astfel am parcurs drumul dificil al crucii pentru a-i ajuta pe frații Mei căzuți.... Nu exista decât o singură soluție, aceea că un spirit angelic.... o ființă necăzută.... s-a oferit să parcurgă calea pământească într-un înveliș uman, că acest spirit angelic a săvârșit o lucrare de cea mai mare iubire, că a oferit spațiu Iubirii Eterne Care acum îl umplea complet, astfel încât Iubirea Însăși a făcut jertfa, că Iubirea Însăși a luat asupra Sa vina incomensurabilă pentru a face ispășirea dreptății lui Dumnezeu, pe care numai Dumnezeu Însuși ca Iubire Eternă o putea face, pentru că altfel nu putea fi răscumpărată veșnic de însăși umanitatea păcătoasă. Așadar, Eu, ca ființă umană, am purtat o luptă împotriva celui care vă ținea captivi.... Am purtat această luptă cu arma iubirii, împotriva căreia adversarul Meu este neputincios.... Am învățat iubirea, am trăit o viață de iubire pentru oameni, le-am dovedit puterea iubirii și am încununat această lucrare cu moartea Mea pe cruce, pe care am suferit-o în mod nevinovat și am murit pe cruce în dureri atroce.... O astfel de lucrare nu putea fi îndeplinită decât prin iubire, Care a fost astfel în Mine și care, ca ființă umană, Mi-a dat puterea de a îndura suferințe incomensurabile, dar am suferit pentru frații Mei căzuți, am vrut să deschid împărăția luminii pentru ei și, de asemenea, să aduc răscumpărarea din vina lor celor care plecaseră deja înainte de răstignirea Mea. Căci pentru toți aceștia era închisă o poartă pe care Eu am deschis-o doar prin actul Meu de mântuire. Dar, întrucât iubirea M-a umplut complet ca ființă umană, întrucât am devenit Eu Însumi iubire într-o anumită măsură, deci numai iubirea era în Mine Însumi, am putut spune despre Mine Însumi că Dumnezeu era în Mine, că Eu Însumi am primit dumnezeirea și, în consecință, fiecare persoană care Mă vedea trebuia să-L vadă pe Tatăl, căci Eu și Tatăl am devenit una.... El a devenit om și Eu am devenit Dumnezeu.... și așa va rămâne pentru eternitate. Căci Dumnezeu este iubire, iar aceasta a umplut complet ființa omului Iisus și, întrucât am vrut să fiu un Dumnezeu vizibil pentru oameni, am ales în acest scop învelișul omului Iisus, care s-a lăsat complet pătruns de Mine și am devenit acum un Dumnezeu vizibil în el pentru fiecare suflet de lumină. Căci odată ființele s-au îndepărtat de Mine pentru că nu au putut să Mă privească pe Mine, Care în puterea Mea elementară și în lumina Mea elementară nu puteam fi văzut niciodată de ființele care au ieșit din Mine.... Dar Eu am luat în considerare dorința creațiilor Mele vii.... Eu am devenit un Dumnezeu vizibil pentru voi în Iisus, pe Care acum Îl puteți vedea față în față....

Amin

God Zelf volbracht het verlossingswerk

Toen Mijn menselijk omhulsel de eeuwige Godheid moest omhullen, was de nood op aarde zo groot geworden dat alleen God Zelf de mensen hulp kon brengen, en dit zodanig, dat Hij de aarde als Mens betrad om strijd te leveren tegen hem die schuldig was aan de ellendige toestand waarin de mensen zich bevonden.

En die mens moest voldoen aan alle vereisten van het mens zijn in overeenstemming met de natuur. In hem moest een Ziel van boven zich belichamen, opdat de eeuwige Godheid in die Ziel verblijfplaats vond, zonder met haar volheid van Licht en Kracht deze mens te verteren. Want ze moest in een sfeer werkzaam zijn die met haar Oerwezen overeenstemde. Ze kon alleen in een vat verblijven dat zonder zonden was, maar dat anderzijds ook het vermogen had te kunnen lijden, omdat er een ontzaglijke zondeschuld moest worden afgelost om de mensheid te verlossen.

En zo volbracht God Zelf het werk van verlossing. Want Hij was de Liefde Zelf, die zich in Mij als menselijk omhulsel verborg, en zo ging Ik de zware kruisweg om Mijn gevallen broeders te helpen.

Er was alleen maar die ene oplossing: dat een engel, een niet gevallen wezen, zich aanbood om in een menselijk omhulsel de weg over de aarde te gaan. Dat deze engel een werk van de grootste Liefde zou volbrengen, dat hij de eeuwige Liefde de ruimte bood die door haar nu volledig vervuld werd, zodat de Liefde Zelf het offer bracht. Dat de Liefde Zelf de onmetelijke schuld op zich nam om tegenover de gerechtigheid Gods de boete te doen, die alleen God Zelf als de eeuwige Liefde kon volbrengen, omdat ze anders voor eeuwig niet was uit te wissen door de zondige mensheid zelf.

Ik heb dus als Mens een strijd gevoerd tegen hem die u gevangen hield. Ik heb deze strijd met het wapen van de Liefde gevoerd, waartegen Mijn tegenstander machteloos is. Ik onderrichtte de Liefde, leefde de mensen een leven in Liefde voor, bewees hun de macht van de Liefde en bekroonde dit werk met Mijn kruisdood, die Ik onschuldig heb ondergaan en onder vreselijke pijnen ben Ik gestorven aan het kruis.

Een dergelijk werk kon alleen de Liefde volbrengen, die dus in Mij was en Mij als mens de kracht gaf onmetelijk te lijden. Maar Ik leed voor Mijn gevallen broeders. Ik wilde het lichtrijk voor hen openen en Ik wilde ook diegenen, die al gestorven waren vóór Mijn kruisdood, verlossing brengen van hun schuld. Want voor hen allen was de poort gesloten, die Ik pas openmaakte door Mijn verlossingswerk.

Maar daar Mij als mens de Liefde volledig vervulde, daar Ik in zekere zin Zelf Liefde geworden ben, dus in Mij Zelf alleen de Liefde was, kon Ik zo ook van Mij Zelf zeggen dat God in Mij was, dat Ik Zelf de Godheid had opgenomen en dat bijgevolg ieder mens die Mij zag, de Vader moest zien. Want Ik en de Vader is Een geworden. Hij werd Mens en Ik werd God en zal dat blijven tot in alle eeuwigheid. Want God is de Liefde en deze vervulde het wezen van de Mens Jezus helemaal. En daar Ik voor de mensen een zichtbare God wilde zijn, heb Ik de omhulling van de Mens Jezus daarvoor uitgekozen, die zich door Mij geheel liet doorstralen. En nu werd Ik in Hem een zichtbare God voor iedere ziel.

Want eertijds zijn de wezens van Mij afgevallen, omdat ze niet in staat waren Mij te zien. In Mijn oerkracht en Mijn oerlicht kon Ik nooit worden aanschouwd door de wezens die uit Mij waren voortgekomen. Maar Ik heb rekening gehouden met het verlangen van Mijn schepselen. Ik ben in Jezus voor u een zichtbare God geworden, die u nu kunt zien van aangezicht tot aangezicht.

Amen