• Înapoi

Semnificația vieții pământești ca ființă umană....

Existența voastră ca ființă umană este ultima etapă de dezvoltare a ființei căzute de odinioară, care este astfel întrupată în voi ca "suflet", care este încă învăluită de o formă exterioară materială pentru ca acum să o depășească și să poată părăsi învelișul ca ființă spirituală pentru a intra în împărăția spirituală. În această existență terestră, transformarea finală în ființa primordială poate avea loc din nou, dacă voința liberă este corect dirijată, și astfel se străduiește în mod conștient să se îndrepte din nou spre Mine, de Care s-a îndepărtat cândva în mod voluntar.... Iar această transformare este pe deplin posibilă deoarece ființei umane i se oferă binecuvântări abundente și, dacă folosește corect aceste binecuvântări, are puterea de a respinge tot ceea ce este încă impur și de a trăi complet în ordinea divină, deci de a trăi o viață de iubire prin care poate spiritualiza sufletul și trupul și astfel se realizează întoarcerea la Mine.... Dar ființa umană poate, de asemenea, să nu țină cont de toate binecuvântările de care dispune și, în loc să se străduiască în sus, se străduiește din nou în jos, ceea ce nu este împiedicată să facă, deoarece are liberul arbitru ca semn al originii sale divine.... Dar atunci își pregătește din nou o soartă cumplită de robie, care durează din nou la nesfârșit până când eliberarea îi revine.... Nu vreți să credeți cât de importantă este existența pământească pentru voi, oamenii, și de aceea sunteți călduți în sarcina voastră pământească. Dar este vorba de propria voastră soartă, trebuie să suportați singuri consecințele, iar soarta pe care v-o pregătiți singuri nu vă poate fi luată. Aveți de ales între fericirea veșnică și o stare de chin infinit de lungă, iar voi nu faceți mare lucru pentru a dobândi pe prima, în schimb vă continuați cu indiferență drumul vostru pământesc.... Iar dacă vi se atrage atenția de către semenii voștri care știu despre marea însemnătate a vieții pământești, îi ascultați cu neîncredere și nu vă lăsați impresionați, în schimb, îi luați pe semenii voștri drept fanteziști în loc să vă gândiți singuri ce rațiune ar putea avea existența voastră pământească.... Și din când în când, voi, oamenii, veți fi abordați de evenimente care v-ar putea face să vă gândiți.... Din când în când, gândurile voastre vor fi împinse în această direcție prin conversații, prin citirea de cărți sau prin propriile experiențe, astfel încât acum veți deveni voi înșivă activi din punct de vedere mental și vă veți ocupa de întrebări care vă privesc pe voi înșivă și existența voastră pe Pământ. Dacă vreți să credeți că viața pământească ca ființă umană este un mare dar al harului care, dacă este evaluat corect, vă poate aduce o fericire de nebănuit.... dacă vreți să credeți că există un sens și un scop care stau la baza vieții voastre pământești, că nu sunteți "creaturi ale întâmplării" care nu poartă nicio responsabilitate pentru viața pământească și care mor odată cu moartea trupului.... Sufletul.... spiritul primordial căzut cândva.... este cel care va ajunge la ultima eliberare de orice formă exterioară materială, iar viața pământească ca ființă umană este ultima stație pe un curs de dezvoltare nesfârșit de lung..... Voi, oamenii, sunteți ființe conștiente de sine, și sunteți "conștiente de Eu-l vostru" doar pentru că învelișul vostru exterior poartă în el un spirit primordial, care a ieșit cândva din Mine ca ființă conștientă de sine.... Așadar, nu corpul vostru, intelectul vostru, este cel care declanșează în voi "conștiința de sine", ci sufletul, care este viața voastră reală, care, de asemenea, permite doar ființei umane să devină o "ființă conștientă de sine", deoarece fără acest suflet, ființa umană este doar o formă exterioară materială fără viață, chiar dacă sunt prezente toate organele care, totuși, nu pot îndeplini nicio funcție fără suflet.... "Viața" acestei forme exterioare are nevoie de acest suflet.... un spirit primordial.... care animă trupul și îl face capabil de orice activitate.... Voi, oamenii, ar trebui să aveți mereu în minte faptul că trăiți pe Pământ cu un scop anume și ar trebui să încercați să înțelegeți acest motiv și acest scop, atunci vi se vor da și informații prin gândurile pe care Eu Însumi vi le trimit, astfel încât să ajungeți la cunoaștere. Și, prin urmare, de fiecare dată vă voi trimite mesagerii Mei și voi încerca să vă induc să gândiți prin intermediul lor și, cu adevărat, va fi doar o binecuvântare pentru voi dacă nu veți trece prin viața pământească cu indiferență, ci veți folosi și darul intelectului care vă poate conduce la o atitudine corectă față de Dumnezeul și Creatorul vostru, și atunci veți atinge și voi în siguranță cunoașterea corectă.... Căci Eu sunt cu adevărat preocupat de fiecare persoană în parte ca ea să folosească bine scurtul timp de har ca ființă umană și să-și atingă scopul final.... ca sufletul său să se întoarcă din nou la Mine, de la Care a ieșit cândva ca spirit creat....

Amin

L’Importanza della vita terrena come uomo

La vostra esistenza come uomo è l’ultimo gradino di sviluppo dell’essere una volta caduto, che è quindi incorporato in voi come “anima” e che è ancora avvolto da una forma materiale esterna, per superare ora questa e per poter abbandonare l’involucro come essere spirituale, per entrare nel Regno spirituale. In questa esistenza terrena può svolgersi di nuovo l’ultima trasformazione nell’essere primordiale, quando la libera volontà è orientata bene, cioè che tende di nuovo coscientemente verso di Me, da Cui si è una volta allontanato volontariamente. E questa trasformazione è assolutamente possibile, perché all’uomo vengono donate abbondantemente delle Grazie e nel giusto utilizzo di queste Grazie dispone di Forza per espellere da se ancora tutta l’impurità e di vivere completamente nell’Ordine divino, cioè di condurre una vita d’amore, con cui può spiritualizzare anima e corpo e con ciò è svolto il ritorno a Me. L’uomo può però anche disdegnare tutte le Grazie a sua disposizione e tendere invece verso l’Alto, di nuovo all’abisso, in cui non viene impedito, perché ha una libera volontà come segno della sua provenienza divina. Ma allora prepara a se stesso di nuovo l’orribile destino dell’incatenamento, che dura di nuovo tempi infiniti, finché non gli sarà di nuovo offerta la liberazione.

Quanto importante per voi uomini sia l’esistenza terrena, non lo volete credere e perciò siete tiepidi nel vostro compito terreno. Ma si tratta del vostro proprio destino, voi stessi dovete portare le conseguenze, e non vi può essere evitato il vostro destino, che voi stessi vi preparate. Voi avete la scelta tra Beatitudine che dura in eterno e uno stato di sofferenza infinitamente lungo, ma fate poco per conquistarvi la prima, e siete piuttosto indifferenti per il vostro cammino terreno. E quando i vostri prossimi ve lo fanno notare, perché sanno della grande importanza della vita terrena, li ascoltate increduli e non vi lasciate impressionare e considerate i vostri prossimi dei visionari, invece di riflettere voi stessi, quale fondamento possa avere la vostra esistenza terrena. E sempre di nuovo voi uomini verrete confrontati con avvenimenti, che possono indurvi a riflettere. Sempre di nuovo i vostri pensieri verranno spinti tramite discorsi, tramite il leggere dei libri o proprie vicissitudini in quella direzione, affinché voi stessi diventiate ora attivi nel pensiero e vi occupiate con domande che riguardano voi stessi e la vostra esistenza terrena.

Se solo voleste credere, che la vita terrena come uomo è un grande Regalo di Grazia che può darvi insospettata Beatitudine con la giusta valutazione. Se solo voleste credere, che vi è un senso ed uno scopo nella vostra vita terrena, che voi siete delle “creature casuali” che non portano alcuna responsabilità per il cammino terreno, e che muoiono con la morte del corpo. E’ l’anima, lo spirito primordiale una volta caduto, che deve giungere all’ultima liberazione da ogni forma esterna materiale, e la vita terrena come uomo, l’ultima stazione su un cammino di sviluppo infinitamente lungo.

Voi uomini siete degli esseri “consapevoli dell’ io” soltanto, perché il vostro involucro esterno porta uno spirito primordiale che è proceduto una volta da Me come essere consapevole dell’io. Quindi, non il vostro corpo, non il vostro intelletto, determina in voi la consapevolezza dell’io, ma è l’anima, che è la vostra vera vita, che rende anche l’uomo un essere consapevole dell’ “io”, perché senza questa anima l’uomo è solo la forma esteriore materiale senza vita, anche se sono presenti tutti gli organi, che però senza l’anima non possono effettuare nessuna funzione. La vita di questa forma esteriore condiziona quell’anima, uno spirito primordiale soltanto che vivifica il corpo e lo rende capace di ogni attività.

Voi uomini dovete tenervi questo sempre davanti agli occhi, che camminate sulla Terra per un preciso scopo e dovete cercare di scoprire questo motivo e scopo, allora vi verrà anche dato il chiarimento tramite pensieri che Io Stesso vi faccio pervenire, affinché giungiate alla conoscenza. E ripetutamente Io vi invierò i Miei messaggeri e cercherò di stimolarvi tramite loro a riflettere, e vi servirà soltanto di Benedizione, se voi non camminate con indifferenza attraverso la vita terrena, ma usate anche il dono dell’intelletto, che può guidarvi con giusta disposizione d’animo al vostro Dio e Creatore, e arrivate poi anche sicuramente alla giusta conoscenza. Perché Io Sono davvero preoccupato per ogni singolo uomo, affinché approfitti breve tempo di Grazia come uomo e raggiunga la sua ultima meta, che la sua anima ritorni di nuovo a Me, da Cui un tempo era proceduta come spirito creato.

Amen