• Înapoi

Pericolul aroganței....

Oricine ia la inimă Cuvântul Meu "Sunteți cu toții păcătoși....",, va rămâne, de asemenea, în cea mai profundă umilință, nu se va înălța și nici nu va emite judecăți aspre, căci conștientizarea faptului că el însuși nu este încă perfect îl va face să-și amintească întotdeauna că este o ființă umană slabă care are nevoie de puterea și sprijinul Meu, și va veni la Mine cu inimă umilă și Mi le va cere.... În schimb, caracterul unei persoane sigure de sine și de valoarea sa va trăda mândrie, se va înălța deasupra semenilor săi, iar această aroganță se va exprima prin dispreț față de celălalt, prin judecăți neprietenoase și prin părerea că are cunoștințe superioare și că, prin urmare, nu mai are nevoie de instrucțiuni, fie ele de natură pământească sau spirituală... Ființa umană arogantă va crede întotdeauna că a atins gradul care îi dă dreptul să își poată privi de sus semenii. Iar aroganța adversarului Meu este cu adevărat partea lui care l-a aruncat în cel mai adânc abis, căci s-a înălțat deasupra Mea, Dumnezeul și Creatorul său, și a târât cu el în abis o mare armată de ființe create. Toate aceste ființe decăzute au încă o mare parte din spiritul arogant atunci când trebuie să treacă ultimul lor test de voință ca ființe umane. Iar aroganța este un semn foarte alarmant de imperfecțiune împotriva căruia ființa umană trebuie să lupte în viața pământească până când va atinge cea mai profundă umilință față de Mine și atunci nu se va mai ridica pe sine în fața semenlor săi, ci va avea înțelegere deplină pentru slăbiciunile lor, deoarece el însuși își recunoaște propriile lipsuri. Dar cea mai profundă smerenie este necesară pentru o relație corectă cu Mine și, de îndată ce ființa umană se recunoaște și se mărturisește ca fiind păcătoasă, se va refugia și ea în Iisus Hristos și Îi va cere să o elibereze.... Smerenia îl va face să apeleze intim la El și va găsi har înaintea ochilor Lui.... căci "celor smeriți le acord harul Meu....". Și nici un om nu poate presupune că este desăvârșit atâta timp cât umblă pe Pământ.... El nu poate decât să posede un grad mai înalt de realizare, dar tocmai acest lucru îl va face întotdeauna mai umil, pentru că recunoaște măreția Dumnezeului și Creatorului său și iubirea infinită pe care acest Dumnezeu și Creator o acordă creațiilor Sale vii, ceea ce, cu siguranță, face creatura vie nespus de fericită, dar nu o lasă să devină arogantă. Aroganța este încă un indiciu al unei cunoașteri insuficiente, căci adversarul caută să întunece lumina, adversarul are încă partea lui în ființa umană dacă aceasta este convinsă de sine și de valoarea sa.... Voi toți trebuie să luptați încă foarte mult împotriva acestui rău, pentru că adversarul Meu vă va insufla mereu un sentiment greșit de suveranitate, de fiecare dată va ști cum să găsească un punct slab în care să trezească în voi înșelăciunea de sine. Prin urmare, ar trebui să fiți cu toții în gardă și să încercați să înăbușiți orice sentiment de aroganță din fașă, pentru că ar trebui să vă amintiți întotdeauna că Mântuitorul și Răscumpărătorul vostru Iisus Hristos a luat calea umilinței profunde pentru a ispăși căderea voastră cauzată de mândrie. Să vă amintiți de chinurile și suferințele pe care I le-a cerut această ispășire.... Și ar trebui să știi că mersul tău pe Pământ este consecința acelei căderi în abis pe care a provocat-o mândria. Întoarcerea la Mine nu poate avea loc decât pe calea umilinței, iar calea terestră vă va aduce această conștientizare a faptului că sunteți ființe slabe, neajutorate, care au nevoie de ajutorul Meu iubitor pentru a se înălța din nou și care trebuie să apeleze la ajutorul Meu doar dacă vor să parcurgă cu succes calea terestră. Dar oricine are încă un spirit arogant este încă departe de Mine și cu greu Mă va găsi. Căci iubirea adevărată, care îl include pe aproapele, nu se poate dezvolta în el în mod corect, deoarece, în aroganța sa, va sta departe de persoana căreia ar trebui să-i ofere iubirea sa. Și cum ființa umană nu se poate maturiza decât printr-o viață de iubire, persoana arogantă nu va realiza un progres spiritual, ci va rămâne la același nivel, dacă nu chiar se va scufunda, pentru că adversarul Meu îl ține încă legat. De aceea, luptați împotriva acestui rău și criticați-vă cu asprime, atunci veți descoperi defectele care vă fac să deveniți mici și veți coborî de pe tronul pe care vi l-ați înălțat într-o evaluare greșită a valorii voastre...... Doar smerenia vă va permite să vă maturizați, căci atunci veți primi har din belșug de la Mine, Eu Însumi voi avea grijă de voi, căci în smerenie vă veți apropia de Mine, iar rugăciunea voastră către Mine va fi sinceră și devotată, iar Eu vă voi îndeplini cererea, vă voi atrage la Mine ca pe niște copii ai Mei, căci atunci vă veți fi despărțit în sfârșit de adversarul Meu, care a devenit adversarul Meu pentru că s-a înălțat mai presus de Cel din a Cărui putere a ieșit....

Amin

Het gevaar van arrogantie

Wie mijn woord ter harte neemt: "U bent allen zondaars" - zal ook in diepste deemoed blijven. Hij zal niet arrogant zijn en ook geen hard oordeel vellen, want het inzicht zelf nog niet volmaakt te zijn, zal hem er steeds aan laten denken dat hij een zwak mens is die mijn kracht en versterking nodig heeft en hij zal met een deemoedig hart tot Mij komen en Mij erom vragen. Wie daarentegen van zichzelf en zijn eigenwaarde overtuigd is, diens wezen zal hoogmoed verraden, die zal zich boven zijn medemensen verheffen en deze aanmatiging zal zich uiten in geringschatting van anderen, in liefdeloos oordelen en in de mening een hoger weten te bezitten en daardoor ook geen onderrichting meer nodig te hebben, of deze nu van aardse of geestelijke aard is. Steeds zal de arrogante mens geloven dat niveau bereikt te hebben vanwaar hij op de medemensen kan neerkijken.

En de verwaandheid die hem in de diepste diepte liet neerstorten, is waarlijk deel van mijn tegenstander, want hij verhief zich boven Mij, zijn God en Schepper en van de geschapen wezens trok hij een grote schare met zich mee de diepte in. Aan al deze gevallen wezens kleeft nog veel van de arrogante geest wanneer ze als mens hun laatste wilsproef moeten afleggen. En de verwaandheid is een teken van onvolmaaktheid, dat heel bedenkelijk is, waartegen de mens nu moet strijden in het aardse leven, tot hij geheel deemoedig wordt tegenover Mij en zich dan ook tegenover zijn medemens niet groter zal voordoen dan hij is, maar het volste begrip heeft voor diens zwakheden, omdat hij zelf zijn eigen onvolmaaktheid inziet.

Bij een juiste band met Mij hoort echter diepste deemoed en zodra de mens bekent dat hij zondig is en zich als zodanig ziet, zal hij ook tot Jezus Christus zijn toevlucht nemen en Hem smeken hem vrij te maken. De deemoed zal hem met innigheid laten roepen tot Hem en hij zal genade vinden voor Zijn ogen, want "de deemoedige schenk Ik mijn genade". En geen mens kan van zichzelf aannemen dat hij volmaakt is zolang hij op aarde leeft. Hij kan alleen een hogere graad van inzicht bezitten, maar juist dit zal hem steeds deemoediger laten worden, omdat hij de grootte van zijn God en Schepper beseft en de oneindige liefde die deze God en Schepper Zijn schepselen schenkt, die het schepsel wel onuitsprekelijk gelukkig maakt maar hem niet verwaand laat worden.

Arrogantie is steeds nog een teken van gebrekkig inzicht, want de tegenstander probeert het licht te verduisteren. De tegenstander heeft nog vat op de mens wanneer deze overtuigd is van zichzelf en zijn eigenwaarde. U allen hebt nog erg te strijden tegen dat euvel, want steeds weer zal mijn tegenstander u een verkeerd gevoel van meerderwaardigheid inblazen. Hij zal steeds weer de kunst verstaan een zwakke plek te vinden waar hij in u een gevoel van eigendunk kan wekken. En u moet daarom op uw hoede zijn en elk gevoel van verwaandheid in de kiem trachten te smoren, want altijd moet u eraan denken dat uw Heiland en Verlosser Jezus Christus de weg van de diepste deemoed is gegaan om juist voor uw val door hoogmoed verzoening tot stand te brengen. U moet aan Zijn kwellingen en lijden denken die die verzoening van Hem eiste. En u moet weten dat uw gang over de aarde het gevolg is van die val in de diepte die de hoogmoed veroorzaakt heeft.

De terugkeer naar Mij kan alleen over de weg van de deemoed plaatsvinden en de weg over de aarde moet u dit inzicht brengen dat u zwakke hulpeloze wezens bent die mijn liefdevolle hulp nodig hebben om weer omhoog te klimmen en die Mij steeds maar weer om hulp moeten vragen als ze de weg over de aarde met succes willen afleggen. Wie echter nog een arrogante geest heeft, is nog ver van Mij en zal Mij ook moeilijk vinden. Want in hem kan zich ook niet de ware liefde ontplooien die de naaste omvat, maar hij zal zich in zijn verwaandheid verre houden van hem die hij liefde moet schenken. En daar een mens alleen maar rijp kan worden door een leven in liefde, zal de arrogante mens geen geestelijke vooruitgang boeken, maar op hetzelfde niveau blijven staan, als hij tenminste niet helemaal wegzinkt omdat mijn tegenstander hem nog gekluisterd houdt.

Strijd daarom tegen deze kwaal en oefen op uzelf scherpe kritiek uit, dan zult u fouten ontdekken die u klein laten worden en u zult afdalen van de troon die u voor uzelf hebt opgericht in het verkeerd taxeren van uw betekenis. Alleen de deemoed zal u rijp laten worden, want dan zult u genaden van Mij ontvangen in overvloed. Ik zal Me zelf over u ontfermen, want in de deemoed komt u dichter bij Mij. En uw gebed tot Mij zal innig en vol overgave zijn en Ik zal uw verzoek inwilligen. Ik zal u naar Mij toe trekken als mijn kinderen, want u hebt u dan definitief afgescheiden van mijn tegenstander - die tot mijn tegenstander werd omdat hij zich verhief boven Hem uit wiens kracht hij was voortgekomen.

Amen