• Înapoi

Depășirea prăpastiei în lumea de dincolo: Iisus Hristos....

O mare prăpastie există încă în lumea spirituală între cei care s-au ținut departe de Mine în viața pământească și cei care și-au găsit deja calea spre Mine și au putut intra în împărăția spirituală cu un veșmânt de lumină. Aceștia pot cu siguranță să-i vadă pe cei dintâi și să evalueze starea lor mizerabilă, dar aceia locuiesc într-o împărăție în care nu se văd decât pe ei înșiși sau ființe spirituale asemănătoare cu care își otrăvesc propria existență în lupte și certuri și nu pot simți nicio fericire. De asemenea, aceste suflete nu-și vor mai putea revedea niciodată dragii lor predecesori, dacă aceștia au plecat deja într-un grad mai înalt de maturitate, dar și ei trebuie să atingă mai întâi un anumit grad înainte de a avea loc o reunire fericită.... Astfel, există două lumi în care locuiesc astfel de suflete, deși este o împărăție spirituală în care toate sufletele intră după moartea trupului.... Există două lumi care sunt destul de îndepărtate una de cealaltă, ceea ce nu trebuie înțeles din punct de vedere spațial, ci doar în ceea ce privește natura fiecărei lumi în parte.... Este o mare prăpastie, și totuși această prăpastie trebuie să fie într-o zi depășită. De fiecare dată, ființele trebuie să coboare nerecunoscute din împărăția luminii și să încerce opera lor de salvare a sufletelor, care constă în a le convinge să se desprindă de mediul înconjurător și să urmeze de bunăvoie ființele de lumină, care apoi încearcă să le conducă tot mai aproape de propria lor sferă.... adică trebuie să informeze sufletele din întuneric despre Răscumpărătorul divin Iisus Hristos și despre marea Sa operă de milă, care a fost realizată și pentru acele suflete, dacă ele însele doresc acest lucru. Numai atunci se va reduce prăpastia dintre ele și Mine, dintre împărăția întunericului și împărăția luminii.... Numai atunci sufletul va intra pe calea care duce din abis spre ascensiune și numai atunci binecuvântările actului de mântuire își vor face efectul asupra lor și le vor aduce treptat într-o stare de maturitate în care pot și vor dori să realizeze din nou ele însele lucrarea de răscumpărare, pentru că vor să-și achite datoria de recunoștință care le împinge să fie dispuse să ajute ființele nenorocite care locuiesc încă în abis. Abisul trebuie depășit și nu există decât o singură punte: Iisus Hristos, Răscumpărătorul divin.... Oricine ia calea spre El o ia acum și spre Mine, chiar dacă nu a vrut să Mă recunoască pe Pământ sau era încă departe de Mine. El se întoarce la Mine doar prin Isus Hristos și, prin urmare, El este podul care duce din tărâmul întunecat în împărăția luminii.... Și ar trebui să țină minte acest lucru toți oamenii care, cu siguranță, cred că sunt în contact cu Mine pe Pământ și totuși nu au găsit încă atitudinea corectă față de Iisus Hristos, care se numesc creștini doar cu numele și în realitate nu au stabilit o legătură sufletească cu Mine în Iisus Hristos, care, prin urmare, nu s-au folosit încă de binecuvântările actului de mântuire și, prin urmare, nici nu pot vorbi de o răscumpărare din păcatul lor primordial.... De asemenea, ei se vor confrunta cu o prăpastie adâncă atunci când vor ajunge în împărăția de dincolo, căci mai întâi trebuie să-L caute și să-L găsească pe El, Răscumpărătorul divin, pentru ca El să-i elibereze și pe ei de vina lor, căci mărturisirea lor pe Pământ a avut loc doar cu gura, în timp ce inima a fost neimplicată. Dar Eu privesc în inimă, oricât de tare și de des ar rosti gura numele Meu, Eu nu Mă voi lăsa înșelat de ea și nu pot transfera sufletul acolo unde nu-i este locul în realitate.... El va vedea marea prăpastie care se află în fața sa atunci când va trece în împărăția spirituală.... sau, de asemenea: Nu va vedea nimic altceva decât ceea ce simțurile sale orientate spre Pământ îl fac să creadă, și va fi doar avantajul său dacă va fi capabil să se detașeze curând și nu se va împotrivi ideilor ajutoarelor, astfel încât Răscumpărătorul divin să îi poată fi prezentat destul de curând ca singurul Salvator din situația sa.... Podul trebuie să fie construit, sufletul trebuie să ia calea spre Mine prin Iisus Hristos și cu siguranță va fi introdus prin El pe poarta împărăției luminii, odată ce a trecut peste prăpastia largă, odată ce voința sa îl conduce spre Iisus Hristos și acum dorește și va găsi răscumpărarea prin El. Atunci va fi luat și el calea către Tatăl.... Eu îl voi primi în împărăția Mea de lumină și fericire....

Amin

Il superamento della voragine nell’aldilà: Gesù Cristo

Nel mondo spirituale esiste ancora un grande abisso fra coloro che si sono tenuti distanti da Me e coloro che Mi hanno già trovato nella vita terrena e che potevano entrare nel Regno spirituale con un abito di Luce. I primi potranno ben vederli e misurare il loro stato miserevole, ma costoro dimorano in un Regno dove non vedono altro che sé stessi oppure degli esseri spirituali dello stesso sentimento, con i quali avvelenano l’esistenza a sé stessi con contese e liti e non possono trovare nessuna beatitudine. Queste anime non potranno nemmeno mai rivedere i loro cari che le hanno preceduti, se questi sono già deceduti in un grado di maturità superiore, ma anche loro devono dapprima raggiungere un determinato grado, prima che possa aver luogo un rivedersi beato. Sono perciò due mondi in cui tali anime dimorano, benché sia in un Regno spirituale in cui tutte le anime entrano dopo la morte del corpo. Sono due mondi totalmente lontani l’uno dall’altro, che non è da intendere nello spazio, ma soltanto nella costituzione di ogni singolo mondo. C’è un grande abisso e questo abisso una volta deve comunque essere superato. Dal Regno di Luce devono sempre di nuovo scendere degli esseri non riconosciuti e tentare il loro lavoro di salvezza sulle anime che consiste nel fatto, che le anime devono essere stimolate a staccarsi dal loro ambiente e a seguire gli esseri di Luce nella libera volontà, che poi cercheranno sempre di guidarle più vicino al loro proprio reame, cioè devono portare alle anime nell’oscurità il messaggio del divino Redentore Gesù Cristo e della grande Opera di Redenzione, che è stata compiuta anche per quelle anime, se loro stesse lo vogliono. Solo allora diminuirà questo abisso fra loro e Me, fra il regno dell’oscurità ed il Regno della Luce. Solo allora le anime s’inoltrano sulla via che conduce fuori dall’abisso verso l’Alto, e solo allora agiscono su di loro le Grazie dell’Opera di Redenzione e le portano lentamente anche in uno stato di maturità, dove loro stesse ora possono e vogliono a loro volta prestare il lavoro di Redenzione, perché desiderano restituire il ringraziamento per la colpa, che spinge loro stesse alla disponibilità d’aiutare gli esseri infelici che dimorano ancora nell’abisso. Quest’abisso deve essere colmato, ed esiste soltanto un Ponte: Gesù Cristo, il divino Redentore. Chi prende la via verso di Lui, la prende anche verso di Me, benché sulla Terra non abbia voluto riconoscerMi oppure si è tenuto a grande distanza da Me. Solo attraverso Gesù Cristo ritorna a Me e perciò Egli E’ il Ponte, il Quale conduce fuori dal reame oscuro nel Regno della Luce. E gli uomini dovrebbero pensare a questo, che sulla Terra credono bene di essere in collegamento con Me, che però non hanno ancora trovato la giusta predisposizione verso Gesù Cristo, che si chiamano cristiani soltanto per nome ed in Verità non hanno stabilito nessuno intimo legame con Me in Gesù Cristo, che quindi non hanno ancora sfruttato le Grazie stesse dell’Opera di Redenzione e perciò non possono nemmeno parlare di una Redenzione dalla loro colpa ur. Pure costoro si troveranno davanti ad un profondo abisso, quando saranno arrivati nel Regno dell’aldilà, perché dapprima devono cercare e trovare Lui, il divino Redentore, affinché liberi anche loro dalla colpa, perché la loro confessione sulla Terra avveniva soltanto con la bocca, mentre il cuore non era partecipe. Ma Io guardo al cuore, per quanto forte e sovente la bocca esprima il Mio Nome, da ciò non Mi lascio ingannare e non posso trasferire l’anima là dove in Realtà non deve stare. Vedrà davanti a sé il grande abisso, quando entra nel Regno spirituale, oppure: non vedrà nulla, eccetto quello con cui l’inganna il suo senso orientato alla Terra, e sarà soltanto a suo vantaggio se riesce a staccarsene presto e non si opponga alle immagini dell’aiutante, affinché le possa essere presentato al più presto il divino Redentore come Unico Salvatore dalla sua situazione. Il Ponte deve essere stabilito, l’anima deve prendere la Via verso di Me su Gesù Cristo, e tramite Lui viene introdotta sicura attraverso la Porta nel Regno di Luce, se soltanto ha superato il grande abisso, quando la sua volontà la spinge verso Gesù Cristo ed ora desidera la Redenzione e la troverà tramite Lui. Allora ha presa anche la Via verso il Padre, Io l’accoglierò nel Mio Regno di Luce e della Beatitudine.

Amen