• Înapoi

Evaluarea corectă a vieții pământești....

Nu puteți măsura fericirea pe care vi-o va oferi împărăția spirituală atunci când v-ați format ființa prin viața pământească în așa fel încât să puteți intra în posesia împărăției luminii. Și nici nu vi se poate preciza, pentru că atunci v-ați trăi viața pământească într-o anumită stare de constrângere, iar scopul ei ar fi atunci complet ratat. Și chiar dacă vi se prezintă ca fiind adevărat, dovezile lipsesc, dar și acest lucru își are rațiunea în libertatea voinței, care ar fi pusă în pericol prin aceasta. Dar atât se poate și trebuie să vi se spună că cea mai grea viață pământească în adversități și necazuri, în boală și mizerie, va fi depășită de o mie de ori de acele fericiri și că, privind în urmă, nu veți putea înțelege că v-a fost greu atunci când a trebuit să vă jertfiți, pentru că atunci și timpul pământesc vă va părea o clipă trecătoare, iar acum vă stă în față întreaga veșnicie în beatitudine.... Voi, oamenii, acordați cu toții prea multă valoare vieții voastre pământești, din punct de vedere pământesc.... Ea are într-adevăr o importanță spirituală pentru voi, pentru că o existență pământească corect trăită vă poate crea o eternitate fericită. Dar ceea ce vă oferă această viață pământească este complet inutil și vă oferă doar o senzație de bunăstare de moment în comparație cu eternitatea. Ar trebui să aveți mereu în vedere acest lucru, pentru că într-o zi nu veți putea înțelege că v-ați bucurat de lucruri care nu aveau nicio valoare spirituală.... și veți fi recunoscători fiecărui suflet care v-a prezentat tocmai această inutilitate în viața pământească și v-a îndreptat privirea spre alte scopuri. Dar atâta timp cât voi, oamenii, veți trăi pe Pământ, astfel de referințe nu vor fi pe placul vostru și de aceea și cuvintele lui Iisus: "Împărăția cerurilor se ia cu năvală și numai cei ce dau năvală pun mâna pe ea....". Dar dacă ați încerca măcar o dată să vă imaginați cât de infinit de mult timp ați umblat pe Pământ pentru sufletului vostru, și că în fața voastră se află eternitatea, atunci ați putea să evaluați mai bine și timpul scurt al vieții pământești, ați ști că este de fapt doar o clipă și atunci ați dori cu plăcere să renunțați și la bucuriile acestei clipe în vederea fericirii pe care o dobândiți depășindu-vă pe voi înșivă. Tocmai aceasta este proba voinței voastre, să nu vă străduiți spre adversarul lui Dumnezeu, ci să vă vedeți scopul în Dumnezeu..... Și când voi, oamenii, sunteți ajutați atât de vizibil prin faptul că vi se dă cunoașterea scopului vieții voastre pământești, când vi se deschid ochii astfel încât să puteți vedea ceea ce orbii nu pot vedea, atunci scopul ar trebui să vă atragă în continuare, căci viața pământească nu durează o veșnicie și poate chiar să se termine pentru individ chiar a doua zi.... Existența voastră pământească este îndoielnică, deoarece nu aveți certitudinea că vă veți putea bucura de ea pentru o perioadă lungă de timp.... dar viața spirituală este sigură pentru fiecare dintre voi, numai că ea poate fi conturată foarte diferit. Iar acest lucru îl determinați voi înșivă prin atitudinea pe care o aveți față de viața pământească. Și totuși, aveți dreptul și datoria de a vă ocupa locul care v-a fost dat în viața pământească. Prin urmare, nu vi se refuză plăcerile vieții, iar Dumnezeu nu vă cere să trăiți într-o pustnicie, să vă retrageți complet din lume.... Dar nu trebuie să vă lăsați dominați de lume, să fiți stăpânii lumii, să faceți lumea să vă fie de folos, așa cum este voia lui Dumnezeu.... însă vedeți întotdeauna dezvoltarea spirituală ca sens și scop al existenței în această lume, pe care o puteți realiza și în viața pământească.... Întreaga gândire a ființei umane nu ar trebui să fie umplută de "lume", ci să predomine gândurile spirituale, atunci nici lumea nu va mai fi un pericol, chiar dacă ființa umană trăiește în mijlocul lumii. Iar ființa umană ar trebui să fie mereu conștientă de faptul că viața pământească nu este un scop în sine, ci doar un mijloc pentru un scop..... Oricine adoptă aceste gânduri nu se va mulțumi cu ceea ce îi oferă lumea..... El caută și se străduiește să atingă scopuri mai înalte, iar pentru el lumea și-a pierdut pericolul, nu-și va mai găsi împlinirea în lume pentru că i-a recunoscut valoarea reală sau chiar nonvaloarea. De altfel, Dumnezeu a dat ființei umane multe lucruri în creația Sa de care ființa umană se poate bucura fără ezitare, așa cum lasă la latitudinea ființei umane să se bucure de toate lucrurile în mod corect, dacă doar El Însuși este și rămâne întotdeauna scopul care este prima prioritate a ființei umane....

Amin

Rechtes Einschätzen des Erdenlebens....

Ihr könnet nicht die Seligkeit ermessen, die das geistige Reich euch schenken wird, wenn ihr euch durch das Erdenleben so geformt habt in eurem Wesen, daß ihr das Lichtreich in Besitz nehmen könnet. Es kann euch auch nicht anschaulich gemacht werden, weil ihr dann in einem gewissen Zwangszustand euer Erdenleben führen würdet und der Zweck dessen dann vollkommen verfehlt wäre. Und wird es euch auch als wahr hingestellt, so fehlen doch die Beweise, was aber auch seinen Grund hat in der Willensfreiheit, die dadurch gefährdet wäre. Aber soviel kann und muß euch gesagt werden, daß das schwerste Erdenleben in Not und Bedrängnis, in Krankheit und Elend, tausendmal aufgewogen wird durch jene Seligkeiten und daß ihr zurückschauend es werdet nicht begreifen können, daß es euch schwerfiel, wenn ihr opfern mußtet, weil euch dann auch die Erdenzeit wie ein flüchtiger Moment erscheint und nun die ganze Ewigkeit in Seligkeit vor euch liegt.... Ihr Menschen messet alle eurem Erdenleben zuviel Wert bei, irdisch gesehen.... Geistig zwar ist es bedeutsam für euch, weil ein recht gelebtes Erdendasein euch eben eine selige Ewigkeit schaffen kann. Aber was dieses Erdenleben euch irdisch bietet, ist vollkommen nutzlos und bereitet euch nur ein Wohlbehagen für einen Augenblick, gemessen an der Ewigkeit. Das solltet ihr euch stets bedenken, daß ihr es einmal nicht werdet begreifen können, daß ihr Gefallen fandet an Dingen, die keinerlei geistigen Wert hatten.... und ihr werdet dankbar sein jeder Seele, die euch im Erdenleben ebenjene Wertlosigkeit vorstellte und euren Blick anderen Zielen zuwandte. Aber solange ihr Menschen auf Erden lebt, wollen euch solche Hinweise nicht munden und darum auch die Worte Jesu: "Das Himmelreich leidet Gewalt, und nur, wer Gewalt anwendet, reißet es an sich...." Würdet ihr euch aber einmal vorzustellen suchen, welch endlos lange Zeit ihr schon eurer Seele nach auf Erden wandelt und daß vor euch die Ewigkeit liegt, dann würdet ihr auch die kurze Erdenlebenszeit besser einzuschätzen vermögen, ihr würdet wissen, daß es wirklich nur ein Augenblick ist und dann auch gern die Freuden dieses Augenblickes hingeben wollen in Anbetracht der Seligkeit, die ihr euch durch Überwindung eurer selbst erwerbet. Gerade darin besteht eure Willensprobe, daß ihr nicht strebet nach dem Anteil des Gegners von Gott, sondern euer Ziel in Gott sehet.... Und wenn euch Menschen nun so sichtlich Hilfe geleistet wird, indem euch Kenntnis gegeben wird von eurem Erdenlebenszweck, wenn euch die Augen erschlossen werden, so daß ihr fähig seid, zu sehen, was der Blinde nicht sieht, dann sollte euch doch das Ziel locken, denn das Erdenleben währet nicht ewig und kann sogar schon am kommenden Tag beendet sein für den einzelnen.... Euer Erdendasein ist fragwürdig, weil ihr keinerlei Sicherheit habt, es lange genießen zu können.... das geistige Leben aber ist einem jeden von euch sicher, nur kann es sehr verschieden gestaltet sein. Und das bestimmet ihr selbst durch eure Einstellung dem Erdenleben gegenüber. Und dennoch habt ihr das Recht und die Pflicht, auch im Erdenleben den Platz auszufüllen, auf den ihr gestellt wurdet. Also sind euch auch Lebensfreuden nicht versagt, und Gott verlangt von euch keine Einsiedelei, kein völliges Zurückziehen von der Welt.... Aber ihr sollet euch nicht beherrschen lassen von der Welt, ihr sollet Herr der Welt sein, ihr sollet euch die Welt dienstbar machen, wie es Gottes Wille ist.... doch als Sinn und Zweck des Daseins auf dieser Welt immer die geistige Entwicklung sehen, die ihr auch im Erdenleben erreichen könnet.... Es soll nicht "die Welt" das ganze Denken des Menschen erfüllen, sondern die geistigen Gedanken sollen vorherrschen, dann wird auch die Welt keine Gefahr mehr sein, wenngleich sich der Mensch mitten in der Welt bewegt. Und immer soll sich der Mensch dessen bewußt sein, daß das Erdenleben nicht Selbstzweck, sondern nur Mittel zum Zweck ist.... Wer sich diese Gedanken zu eigen macht, der läßt sich auch nicht genügen daran, was die Welt ihm bietet.... Er sucht und strebt höhere Ziele an, und für ihn hat die Welt an Gefahr verloren, er wird in der Welt nicht mehr die Erfüllung finden, weil er ihren eigentlichen Wert oder auch Unwert erkannt hat. Zudem hat Gott dem Menschen in Seiner Schöpfung viel geschenkt, dessen sich der Mensch unbedenklich erfreuen kann, wie Er es auch dem Menschen selbst überlässet, sich aller Dinge gerechterweise zu erfreuen, wenn nur stets Er Selbst das Ziel ist und bleibt, Das dem Menschen vordringlich ist....

Amen