• Înapoi

Rugăciunea corectă.... Relația de copil...

Oricine Mă cheamă, Eu îl aud. Urechea Mea ascultă fiecare sunet, fiecare respirație a copiilor Mei și Mă aplec spre ei chiar înainte ca ei să fi rostit un cuvânt, pentru că îi iubesc pe copiii Mei. Iubirea Mea trece peste orice distanță și nu există nicio separare între rugăciunea intimă a unui copil și Mine, pentru că chemarea lui ajunge la Mine și Mă aduce la el, pentru că Eu sunt întotdeauna gata să ajut și pentru că binecuvântez orice legătură pe care copilul pământesc o stabilește cu Tatăl său din eternitate. Eu respect orice chemare care se ridică spre Mine din inimă, dar nu respect cuvintele care sunt rostite doar de gură.... Dar câte rugăciuni sunt rostite care nu pot ajunge la urechea Mea pentru că sunt doar rugăciuni din gură. Un singur gând poate și va obține mai mult de la Mine decât rugăciunile lungi, lipsite de intimitate, pentru că copilul nu vorbește cu Tatăl, ci ființa umană se gândește doar la un Dumnezeu care este îndepărtat de ea și încearcă să-L convingă să accepte cuvinte goale și să îndeplinească cereri, pentru că ființa umană însăși nu se simte suficient de puternică pentru a se descurca singură în viață și are nevoie de ajutor. Dar nu ia calea cea bună, ci cere acolo unde ar trebui să ceară. O cerere, însă, necesită încrederea fidelă a copilului în Tatăl, ființa umană trebuie să se simtă copil al Celui care l-a creat și, prin urmare, să se încredințeze și ea cu smerenie și fidelitate Tatălui.... Iar acest lucru necesită cuvinte sincere către Tatăl, care nu trebuie rostite, dar care trebuie să umple gândurile copilului. De cele mai multe ori, însă, rugăciunile au devenit o formă, gura le rostește în timp ce gândurile locuiesc în altă parte, și cum sunt și cu cuvintele în sine, le lipsește impulsul inimii care împinge spre Tatăl.... Le lipsește devotamentul sincer față de Mine, care Mă cheamă, ba chiar Mă obligă, să Mă aplec spre copilul Meu și să-i ascult cererea. Rugăciunea intimă Mă încântă, pentru că atunci voi fi câștigat deja persoana pentru Mine, pentru că voința ei este destinată Mie, pentru că Mă recunoaște ca Tată al său din eternitate și pentru că se folosește de harul și puterea Mea, care îl ajută să se înalțe, să atingă perfecțiunea. Rugăciunea intimă acoperă orice prăpastie; un om care se roagă corect se străduiește în mod conștient spre Mine și, de asemenea, își va atinge cu siguranță scopul.... Eu sunt prezent la el și el va simți prezența Mea și nu va mai trece niciodată singur prin viața pământească....

Amin

Oração Certa.... Relação infantil....

Quem me chama, eu ouço-o. Os meus ouvidos ouvem cada som, cada respiração dos Meus filhos, e inclino-me para eles mesmo antes de terem falado a palavra, porque amo os Meus filhos. O meu amor faz a ponte entre cada distância e não há separação entre uma criança sentida e Eu, pois o seu chamamento chega a Mim e leva-Me até ela, porque Estou sempre pronto a ajudar e porque abençoo cada ligação que a criança terrena estabelece com o seu Pai da eternidade. Respeito todos os apelos que me são dirigidos do coração, mas não respeito as palavras que só são ditas pela boca.... Mas quantas orações são ditas que não podem chegar ao Meu ouvido porque são apenas orações labiais. Apenas um pensamento pode e irá conseguir mais comigo do que longas orações que carecem de intimidade porque a criança não fala com o Pai, mas o ser humano só pensa num Deus que está distante dele e tenta persuadi-lo a aceitar palavras vazias e a cumprir exigências porque o próprio ser humano não se sente suficientemente poderoso para enfrentar a vida por si mesmo e precisa de ajuda. Mas ele não toma o caminho certo, ele exige onde deve perguntar. Um pedido, porém, exige a confiança fiel de um filho no Pai, o ser humano deve sentir-se filho d'Aquele que o criou e, portanto, também confiar a si próprio humilde e fielmente ao Pai.... E isto requer palavras sinceras ao Pai que não precisam de ser ditas, mas que devem preencher os pensamentos da criança. No entanto, na sua maioria, as orações tornaram-se uma forma, a boca pronuncia-as enquanto os pensamentos habitam noutro lugar, e como elas também estão com as próprias palavras, falta-lhes o impulso do coração que empurra para o Pai.... Falta-lhes a devoção sincera a Mim que me chama, obriga-me mesmo, a inclinar-me para o Meu filho e a ouvir o seu pedido. Uma oração sincera agrada-me, pois então já terei ganho a pessoa para Mim mesmo, porque a sua vontade é para Mim, porque Ele me reconhece como seu Pai desde a eternidade e porque faz uso da Minha graça e força que o ajudam a ascender, a alcançar a perfeição. A oração sincera faz a ponte entre todos os abismos; uma pessoa que reza de forma consciente e correcta esforça-se por Mim e certamente também alcançará o seu objectivo.... Estou presente para ele e ele sentirá a Minha presença e nunca mais passará pela vida terrena sozinho...._>Ámen