• Înapoi

Dorința de a avea lumină în lumea de dincolo.... Convorbiri spirituale....

Dorința de lumină în împărăția de dincolo este foarte mare printre cei care au recunoscut că gradul de fericire depinde de o anumită cunoaștere, dar care le lipsește. Sunt ființe cărora nu li s-a putut nega o anumită bunătate pe Pământ, care s-au străduit să acționeze corect și drept, dar care nu au avut nici un fel de credință într-o putere mai presus de ei, într-o supraviețuire a sufletului, într-o împărăție spirituală. Această lipsă de credință îi făcea, de asemenea, nereceptivi la cunoașterea spirituală pe Pământ, le lipsea voința de a crede. De aceea, ei considerau ireal și neadevărat tot ceea ce era reprezentat ca fiind în afara vieții pământești de către oamenii credincioși. Le lipsea voința de a se informa despre aceasta pentru că nu credeau, dar și pentru că viața pământească li se părea atât de extraordinar de importantă încât nu lucrau și nu creau decât pentru ea.... În împărăția de dincolo, ei recunosc din ce în ce mai mult realitatea împărăției spirituale și totuși nu reușesc să dobândească claritate cu privire la propria lor existență și la situația lor. Ei nu știu ce este real și ce este ireal, văd imagini neclare pe care nu le înțeleg, sunt stimulați să gândească și totuși nu se pot orienta singuri.... Și tânjesc după lumină, după cunoaștere, și sunt recunoscători atunci când aceasta le este dată.... Dar lipsa de credință face ca învățătorilor din împărăția spirituală să le fie greu să găsească credință pentru învățăturile lor, deoarece totul li se pare inacceptabil din cauza atitudinii pe care au avut-o pe Pământ. Cu toate acestea, ei se străduiesc în mod constant să se ilumineze, vor să cunoască adevărul și, prin urmare, acesta le este transmis și lor. Ei recunosc acum împărăția de dincolo ca fiind reală, deoarece cunoștințele vieții pământești nu le sunt luate complet. Prin urmare, ei sunt acum deja convinși de viața de după moarte, iar această convingere îi împinge să caute cu sârguință ceea ce le lipsește.... lumina.... și ei nu obosesc și rămân oriunde li se pot da informații.... Și totuși, lumina nu le poate fi dată decât atunci când se trezește în ei voința de a iubi pentru a lucra cu ea.... De aceea, multe suflete rămân fără lumină pentru o perioadă de timp nespus de lungă, fără cunoaștere în ciuda dorinței lor, pentru că încă nu au compasiune pentru ființa spirituală care suferă cu el.... pentru că nu dorește lumina decât din motive egoiste și, prin urmare, nici ea nu poate fi dată încă.

Dar oamenii care s-au străduit să fie în slujba semenilor lor pe Pământ, fie prin invenții, sfaturi sau instrucțiuni, vor dori să facă același lucru și în împărăția de dincolo și de aceea sunt adesea introduși foarte repede în cunoașterea corectă, pentru că atunci vor dori și ei la fel și vor putea să slujească și să lucreze pentru binecuvântarea sufletelor ignorante. Dar cunoașterea nu este furnizată cu forța niciunei ființe, ea trebuie să fie profund dorită și căutată cu râvnă..... Apoi, rămâne în continuare la latitudinea sufletului cum se adaptează la lumina pe care o primește; cu toate acestea, ea nu va lipsi de efect de îndată ce va fi prezentă cu seriozitate voința de a o utiliza corect.... Din acest motiv, instrucțiunile date de oamenii de pe Pământ pot fi, de asemenea, o mare binecuvântare, dacă se amintește întotdeauna că numeroase suflete sunt prezente și iau parte la fiecare conversație spirituală și, prin urmare, instrucțiunile ar trebui să fie, de asemenea, conduse în spiritul iubirii, care apoi radiază și asupra acestor suflete și înlătură orice voință de respingere din partea lor.... Oricine posedă cunoștințe spirituale care corespund adevărului ar trebui să le împărtășească tuturor celor care nu le au.... și să se gândească adesea la sufletele din lumea de dincolo, care sunt uneori mai dispuse să o accepte decât oamenii de pe Pământ, care încă vor să respingă tot ceea ce în viața lor iluzorie are legătură cu o viață în lumea de dincolo. Discursurile bune și rele de pe Pământ au ecou în împărăția de dincolo.... Amintiți-vă întotdeauna acest lucru și faceți un efort să gândiți și să vorbiți întotdeauna în așa fel încât sufletele din lumea de dincolo să poată învăța, să vă asculte cu plăcere și să obțină întotdeauna un avantaj pentru ele însele, iar voi veți fi întotdeauna înconjurați de suflete care vor de asemenea să vă fie de folos, după cum le permite puterea lor.... Puteți răspândi lumina în orice mod și veți găsi întotdeauna elevi recunoscători în sufletele dornice de lumină din lumea de dincolo, iar lucrarea voastră pentru Împărăția lui Dumnezeu va fi binecuvântată....

Amin

Verlangen naar licht in het hiernamaals Geestelijke gesprekken

Het verlangen naar licht is in het rijk hierna zeer groot bij diegenen die hebben ingezien dat de graad van zaligheid afhangt van een zeker inzicht, dat hun echter ontbreekt. Dat zijn wezens bij wie op aarde een zekere goedheid niet te ontkennen was. Die zich moeite gaven juist en eerlijk te handelen, maar toch geen geloof bezaten in een MACHT boven zich, aan een voortleven van de ziel en aan een geestelijk rijk.

En dit gebrek aan geloof heeft hen ook onontvankelijk gemaakt voor geestelijke kennis op de aarde, de wil om te geloven ontbrak. Daarom bezagen zij alles als onwerkelijk en onwaar wat, als buiten het normale leven staand, door gelovige mensen werd beleden. De wil ontbrak hun daarvan iets aan te nemen omdat zij niet geloofden. En ook, omdat het aardse leven hun zo buitengewoon toescheen, dat zij alleen daarvoor werkten en bezig waren.

Maar nu - in het rijk hierna, zien zij steeds meer en meer de realiteit van het geestelijke rijk in, maar zijn toch niet in staat duidelijkheid te verkrijgen over hun eigen bestaan en hun toestand. Zij weten niet wat werkelijk en onwerkelijk is. Zij zien onduidelijke beelden die zij niet begrijpen, zij worden tot denken aangespoord en komen er toch zelf niet uit. Zij verlangen naar licht, naar inzicht, en zijn dankbaar als het hun gegeven wordt. Het werk van leraren in het geestelijke rijk, geloof te vinden voor hun onderrichtingen, wordt echter bemoeilijkt door het ontbreken van geloof, omdat die zielen alles onaanvaardbaar lijkt door de instelling die zij op de aarde hadden. Maar zij streven onophoudelijk naar opheldering, zij willen de waarheid weten en daarom wordt die hun ook gebracht.

Het rijk hierna erkennen zij nu als werkelijkheid, omdat hun de kennis van het aardse leven niet geheel ontnomen is. Ze zijn dus nu al overtuigd van een leven nà de dood, en die overtuiging spoort hen aan ijverig te zoeken naar wat hun ontbreekt, naar licht. En zij worden ook niet moede en vertoeven daarom overal waar hun opheldering gegeven kan worden. Maar toch kan hun pas het licht gegeven worden, wanneer in hen de wil om goed te doen levend wordt - om daarmee te werken.

Daarom is zo menige ziel voor een onuitsprekelijk lange tijd zonder licht, zonder kennis, ondanks haar verlangen, omdat zij nog geen medegevoel heeft met het geestelijke dat evenals zij lijdt. Omdat zij alleen maar uit egoïstische motieven naar licht verlangt en het haar daarom ook nog niet gegeven kan worden. Maar mensen die reeds op aarde bezig waren hun medemensen te dienen, zij het door bedenksels, door raadgeving of onderwijzing, zullen dat ook in het rijk hierna willen doen en daarom vaak heel spoedig met de juiste kennis vertrouwd worden gemaakt, omdat zij dan ook dienend bezig willen zijn en daarom eveneens tot zegen van onwetende zielen mogen werken. Doch onder dwang wordt deze kennis aan geen wezen gebracht, ze moet innig begeerd en ijverig nagestreefd worden. Maar het hangt nog steeds van de ziel af hoe zij zich instelt tegenover het tot haar gebrachte licht; dit zal echter zijn uitwerking niet missen zodra een serieuze wil aanwezig is het juist te gebruiken.

Grote zegeningen kunnen daarom ook de onderwijzingen van de kant der mensen op aarde geven, als er steeds aan gedacht wordt dat bij elk geestelijk gesprek talrijke zielen aanwezig zijn en er aan deelnemen. Daarom moeten leerzame gesprekken ook in de geest van de liefde gevoerd worden, die dan ook invloed heeft op deze zielen en hen gewillig maakt de waarheid aan te nemen.

Wie zelf geestelijke rijkdom, voortkomend uit de waarheid, bezit, moet hem ook overbrengen aan al diegenen die er gebrek aan hebben. Hij moet ook vaak de zielen in het hiernamaals gedenken, die soms gewilliger zijn de waarheid aan te nemen dan de mensen op aarde, die in hun schijnwereld nog alles zouden willen afwijzen wat op een leven in het hiernamaals betrekking heeft.

Goede en boze gesprekken op aarde vinden weerklank in het rijk hierna, denk daar steeds aan. Zorg er daarom steeds voor zo te denken en te spreken dat de zielen in het hiernamaals er van leren kunnen, dat zij graag naar u luisteren en er voor zich altijd voordeel uit trekken. Dan zult u steeds door zielen omringd zijn die ook u willen dienen, voor zover hun kracht dat toelaat. Op velerlei manieren kunt u licht verspreiden, u zult in de zielen die begerig zijn naar licht steeds dankbare leerlingen vinden - en uw arbeid voor het rijk van GOD zal gezegend zijn.

Amen