• Înapoi

Învățătura Treimii lui Dumnezeu....

Aveți darul de a vă putea folosi intelectul și ar trebui, de asemenea, să vă folosiți de acest dar. În termeni pământești, viața vă obligă să faceți acest lucru, iar voi vă supuneți fără reticență acestei constrângeri. Este de la sine înțeles că vă gândiți la tot ceea ce intră în contact cu voi, că cercetați și meditați și astfel vă îmbogățiți intelectual cu cunoștințe pământești. Dar vă folosiți prea puțin sau deloc de intelectul vostru pentru a dobândi cunoștințe spirituale despre propriul impuls interior. Cu siguranță că permiteți ca astfel de lucruri să vă fie aduse din exterior și le acceptați fără să vă fi activat intelectul, fără să le examinați sau să vă gândiți la ele. Nu le prelucrați cu intelectul vostru și, prin urmare, nu le folosiți sau le folosiți greșit, lăsându-le să devină active până la concluzii complet greșite, deoarece acceptați cunoștințele spirituale primite fără a le examina. Cel care v-a dat intelectul vă cere, de asemenea, socoteală de modul în care l-ați folosit. Nenumărați oameni merg în eroare pentru că nu se gândesc la învățăturile care ar trebui să le dea motive de examinare, pentru că sunt pur și simplu inacceptabile în forma în care le sunt prezentate oamenilor....

Respingeți orice examinare subliniind faptul că voi, ca ființe umane, sunteți incapabili să faceți o judecată corectă și aveți și dreptate în măsura în care intelectul vostru nu este suficient pentru aceasta. Dar de fiecare dată trebuie contracarat faptul că iluminarea prin spirit poate fi solicitată în orice moment și trebuie solicitată și pentru a rezolva în mod veridic cele mai dificile probleme și că Dumnezeu nu va refuza niciodată ajutorul Său celor care doresc cu seriozitate. Și astfel este posibil ca și ființa umană să obțină iluminarea în privința întrebărilor la care intelectul singur nu poate răspunde. Dar este cu atât mai necesar să se ceară sprijinul lui Dumnezeu atunci când ființa umană însăși se simte incapabilă să judece corect. Acest lucru este mai recomandabil decât să acceptați învățături care par a fi greu de acceptat pentru o persoană, deoarece ceea ce o persoană dorește să susțină ca fiind adevărul trebuie să îi fie explicat pe deplin și ei însăși, motiv pentru care învățăturile de Sus continuă să fie transmise pe Pământ, care aduc lumină în întunericul spiritului. Iar întunericul este peste tot unde adevărul este suprimat sau voalat, unde învățături greșite sunt răspândite și prezentate de oameni ca fiind adevărul. Iar acest întuneric va fi străpuns de lumină.... Minciuna și eroarea trebuie să fie înlăturate de adevăr, trebuie să fie descoperite acolo unde oamenii sunt învățați greșit, pentru că numai adevărul duce la viața veșnică și pentru că numai adevărul este divin, dar doctrinele false sunt contrare lui Dumnezeu.....

Și astfel este necesar să facem lumină asupra unei doctrine care și-a făcut intrarea în rândul oamenilor într-un mod confuz și complet deformat de către dușmanul sufletelor, și aceasta pentru că nu au folosit darul înțelegerii și au acceptat fără examinare ceea ce li s-a oferit: Învățătura Treimii lui Dumnezeu.... Această învățătură este complet de neînțeles, adică nu poate fi adoptată și înțeleasă intelectual, este o declarație a divinității veșnice care este inacceptabilă pentru că este absurdă, astfel încât ființa umană, dacă o mărturisește, nu mai are voie să se gândească la ea sau, dacă se gândește la ea, nu o poate mărturisi.... (12.11.1948) A vrea să aduci Dumnezeirea eternă într-o formă îngust limitată este un semn al imperfecțiunii oamenilor care acceptă această învățătură. Orice formă este un concept îngust limitat, dar esența lui Dumnezeu este nelimitată, deoarece este ceva extrem de perfect. Astfel, ceva suprem de perfect nu este nici el divizibil, deoarece perfecțiunea este o stare a spiritualului, dar niciodată ceva spiritual nu poate experimenta o diviziune tripartită.... Prin urmare, nu se poate vorbi niciodată de un Dumnezeu tripartit, pentru că acesta este un concept de neconceput, care duce la opinii complet greșite despre esența divinității. Dumnezeu Tatăl.... Dumnezeu Fiul.... și Dumnezeu Duhul Sfânt.... acești termeni nu justifică ipoteza că trei persoane se unesc ca divinitate eternă, astfel că aceste trei persoane formează un singur Dumnezeu, în timp ce esența lui Dumnezeu poate fi făcută inteligibilă oamenilor prin acești trei termeni dacă "Tatăl" este explicat ca iubire, "Fiul" ca înțelepciune și "Duhul" ca tărie.... Și aceasta este, de asemenea, singura explicație corectă, care stă la baza învățăturii Trinității lui Dumnezeu, dar care, prin neînțelegerea ei, a dat naștere învățăturii eronate potrivit căreia trei Persoane sunt cuprinse într-o singură Divinitate. Spiritul lui Dumnezeu, conceptul parțial al esenței lui Dumnezeu, nu poate fi niciodată personificat, nu poate fi adus într-o formă conform conceptului uman, este o abundență infinită de lumină și forță care este dirijată și utilizată de o voință de iubire extrem de puternică. Lumina este Dumnezeu.... puterea este Dumnezeu.... și voința de a iubi este Dumnezeu.... nu este una fără cealaltă, toată divinitatea include această trinitate în sine; este semnul perfecțiunii atunci când iubirea, înțelepciunea și puterea sunt inerente unei ființe, și atunci aceasta a devenit chipul lui Dumnezeu. Dar ea este întotdeauna doar o singură ființă.... nu o formă, ci ceva infinit, spiritual, care nu are nevoie de nicio formă pentru a fi și care ar face să spulbere toate formele dacă acestea nu s-ar fi spiritualizat în prealabil pentru a putea percepe iubirea, înțelepciunea și forța din abundență, fără să piară.

O astfel de formă a fost ființa umană Iisus, Care a fost destinat de Dumnezeu să fie purtătorul întregii abundențe de iubire, înțelepciune și putere pentru a sluji oamenilor ca o divinitate imaginabilă, astfel încât aceștia să poată crede într-o Ființă Care, aflându-se în perfecțiune supremă, se raporta totuși la oamenii imperfecți, creațiile Sale. Această formă, însă, era doar pământească, era, ca să spunem așa, disponibilă doar pentru cei care văd cu ochii lor fizici, pentru că spiritul nu are nevoie de o formă pentru a putea fi văzut, până la urmă.... ideea de Tată, Fiu și Duh Sfânt ca trei Ființe separate.... chiar dacă se adaugă: Ei sunt una.... este înșelătoare, deoarece atunci oamenii riscă să facă o separare, invocând fiecare persoană în parte și consolidând astfel conștiința celor trei persoane, pierzând astfel sentimentul corect și veridic pentru un singur Dumnezeu, la care singuri ar trebui să se întoarcă în orice adversitate pământească și spirituală. Chiar și omul Iisus, Care a trăit pe Pământ ca ființă individuală pentru a-L primi în Sine pe Dumnezeu în toată plenitudinea, a devenit una cu El, lucru atestat prin înălțarea Sa, deoarece trupul s-a spiritualizat complet și toate substanțele au putut să se unească cu Dumnezeirea veșnică și, prin urmare, nu mai existau două ființe separate, desăvârșite, ci exista o singură Dumnezeire, Care era iubire, înțelepciune și putere în cea mai înaltă perfecțiune. Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Duhul Său, care umple întreaga infinitate, prin care se realizează tot ceea ce este determinat de voința Sa. Esența Dumnezeirii veșnice este cea care este caracterizată de acești termeni: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Înțelepciunea.... Fiul.... emană de la Tatăl iubirii, Puterea care curge prin toate și care lucrează tot ceea ce Tatăl și Fiul hotărăsc. Dumnezeu este atotputernic și nespus de înțelept și iubitor.... Acest concept este mai ușor de înțeles și rezolvă problema divinității trinitare în cel mai simplu mod, și numai oamenii orbi din punct de vedere spiritual nu pot înțelege sau recunoaște această soluție simplă, deoarece sunt ghidați greșit de lideri orbi din punct de vedere spiritual, care nu sunt luminați și, de asemenea, nu se lasă învățați....

Amin

Die Lehre der Dreieinigkeit Gottes....

Ihr habt die Gabe, euren Verstand gebrauchen zu können, und sollet diese Gabe auch nützen. In irdischer Beziehung zwingt euch das Leben dazu, und ihr kommt diesem Zwang ohne Widerstreben nach. Es ist für euch eine Selbstverständlichkeit, daß ihr über alles nachdenkt, was in Berührung tritt mit euch, daß ihr forschet und grübelt und also verstandesmäßig euch bereichert an irdischem Wissen. Wenig oder gar nicht aber nützet ihr den Verstand, um geistiges Wissen euch anzueignen aus eigenem innerem Antrieb. Ihr lasset euch wohl solches zutragen von außen und nehmet es an, ohne euren Verstand in Tätigkeit gesetzt zu haben, ohne zu prüfen oder darüber nachzudenken. Ihr verarbeitet es nicht mit dem Verstand, und also nützet ihr diesen nicht, oder ihr mißbrauchet ihn, indem ihr ihn tätig werden lasset zu gänzlich falschen Folgerungen, weil ihr empfangenes Geistesgut annehmet ohne Prüfung. Der euch den Verstand gab, fordert auch Rechenschaft darüber, wie ihr ihn genützt habt. Zahllose Menschen wandeln im Irrtum dahin, weil sie nicht nachdenken über Lehren, die ihnen Anlaß geben sollten zur Prüfung, weil sie einfach unannehmbar sind in der Form, wie sie den Menschen dargeboten werden....

Ihr weiset zwar jede Prüfung mit dem Hinweis zurück, daß ihr als Mensch nicht fähig seid, ein richtiges Urteil zu fällen, und habt auch insofern recht, daß euer Verstand allein dazu nicht ausreichet. Doch immer wieder muß entgegengesetzt werden, daß die Erleuchtung durch den Geist jederzeit angefordert werden kann und auch angefordert werden muß, um schwerste Probleme wahrheitsgemäß zu lösen, und daß Gott dem Ernstlich-Wollenden niemals Seinen Beistand versagen wird. Und so ist es auch dem Menschen möglich, sich Aufklärung zu verschaffen auf Fragen, die der Verstand allein nicht beantworten kann. Desto nötiger aber ist es, Gott dann um Unterstützung zu bitten, wenn der Mensch sich selbst unfähig fühlt, recht zu urteilen. Es ist dies ratsamer, als Lehren anzunehmen, die dem Menschen schwer annehmbar erscheinen, denn was ein Mensch vertreten will als Wahrheit, das muß ihm selbst auch voll und ganz erläutert werden, weshalb die Belehrungen von oben fortgesetzt zur Erde geleitet werden, die Licht bringen in die Dunkelheit des Geistes. Und dunkel ist es überall, wo die Wahrheit verdrängt oder verschleiert wird, wo Irrlehren verbreitet sind und von den Menschen als Wahrheit vertreten werden. Und diese Dunkelheit soll durchbrochen werden vom Licht.... Lüge und Irrtum soll von der Wahrheit verdrängt werden, es soll aufgedeckt werden, wo die Menschen falsch unterrichtet sind, weil nur die Wahrheit zum ewigen Leben führt und weil nur die Wahrheit göttlich, Irrlehren aber Gott-gegnerisch sind....

Und so gilt es, eine Lehre zu beleuchten, die vom Feind der Seelen verworren und gänzlich verbildet sich Eingang verschafft hat unter den Menschen, und zwar deshalb, weil diese die Gabe des Verstandes nicht nützten und ohne Prüfung annahmen, was ihnen dargeboten wurde: die Lehre der Dreieinigkeit Gottes.... Es ist diese Lehre völlig unverständlich, d.h., verstandesmäßig nicht zu fassen und zu begreifen, es ist eine Erklärung der ewigen Gottheit, die darum unannehmbar ist, weil sie widersinnig ist, also der Mensch, so er sich dazu bekennt, nicht mehr nachdenken darf, oder, so er darüber nachdenkt, sich nicht dazu bekennen kann.... (12.11.1948) Die ewige Gottheit in eine engbegrenzte Form bringen zu wollen ist ein Zeichen der Unvollkommenheit der Menschen, die diese Lehre annehmen. Jede Form ist ein engbegrenzter Begriff, das Wesen Gottes aber ist unbegrenzt, weil es etwas überaus Vollkommenes ist. So ist auch etwas höchst Vollkommenes nicht teilbar, denn Vollkommenheit ist ein Zustand des Geistigen, niemals aber kann etwas Geistiges eine Dreiteilung erfahren.... es kann also niemals von einem dreipersönlichen Gott gesprochen werden, weil das ein undenkbarer Begriff ist, der zu völlig falschen Ansichten über das Wesen der Gottheit führt. Gott Vater.... Gott Sohn.... und Gott hl. Geist.... diese Begriffe berechtigen nicht zu der Annahme, daß drei Personen sich als ewige Gottheit zusammenschließen, also diese drei einen Gott bilden, wohingegen die Wesenheit Gottes durch diese drei Begriffe den Menschen verständlich gemacht werden kann, wenn "Vater" als Liebe, "Sohn" als Weisheit und "Geist" als Kraft erklärt werden.... Und es ist dies auch die allein rechte Erklärung, die der Lehre der Dreieinigkeit Gottes zugrunde liegt, jedoch im Unverständnis dessen in falscher Auslegung die irrige Lehre entstehen ließ, daß drei Personen in einer Gottheit enthalten sind. Der Geist Gottes, der Teilbegriff der Wesenheit Gottes, ist niemals zu personifizieren, er ist nicht in eine Form zu bringen nach menschlichem Begriff, er ist eine unendliche Fülle von Licht und Kraft, die von einem überstarken Liebewillen gelenkt und genützet wird. Das Licht ist Gott.... die Kraft ist Gott.... und der Liebewille ist Gott.... es ist nicht eines ohne das andere, es schließt alles Göttliche diese Dreiheit in Sich; es ist das Zeichen der Vollkommenheit, so Liebe, Weisheit und Kraft einem Wesen innewohnen, und es ist dann zum Ebenbild Gottes geworden. Doch immer ist es nur ein Wesen.... keine Form, sondern etwas Unendliches, Geistiges, das keiner Form bedarf, um zu sein, und das alle Formen sprengen würde, so diese sich nicht vorher vergeistigt hätten, daß sie Liebe, Weisheit und Kraft in Fülle fassen kann, ohne zu vergehen.

Eine solche Form war der Mensch Jesus, Der von Gott ausersehen war, Träger der ganzen Fülle von Liebe, Weisheit und Kraft zu sein, um den Menschen als vorstellbare Gottheit zu dienen, damit sie glauben können an ein Wesen, Das, in höchster Vollkommenheit stehend, doch mit den unvollkommenen Menschen, Seinen Geschöpfen, in Zusammenhang steht. Diese Form war aber nur irdisch, sie stand gewissermaßen nur den mit leiblichen Augen Sehenden zu Gebote, weil der Geist keiner Form bedarf, um doch geschaut werden zu können.... die Vorstellung: Vater, Sohn und hl. Geist als drei getrennte Wessen.... wenn auch unter dem Zusatz: sie sind eins.... ist irreführend, weil dann die Menschen in Gefahr stehen, eine Trennung vorzunehmen, indem sie jede Person einzeln anrufen und dadurch das Bewußtsein von drei Personen verstärken, also das rechte, wahrheitsgemäße Empfinden für einen Gott verlieren, an Den allein sie sich wenden sollen in jeder irdischen und geistigen Not. Selbst der Mensch Jesus, Der auf Erden als Einzelwesen wandelte, um Gott in aller Fülle in Sich aufzunehmen, wurde eins mit Ihm, was Seine Himmelfahrt bezeugte, weil der Körper sich völlig vergeistigt hatte und alle Substanzen sich der ewigen Gottheit angliedern konnten und sonach nicht mehr zwei getrennte Wesen, die vollkommen waren, (12.11.1948) existierten, sondern es war nur eine Gottheit, Die Liebe, Weisheit und Kraft in höchster Vollendung war. Gott Vater, Gott Sohn und Sein Geist, der die ganze Unendlichkeit erfüllt, durch den alles zur Ausführung kommt, was Sein Wille bestimmt. Es ist das Wesen der ewigen Gottheit, das durch diese Begriffe Vater, Sohn und hl. Geist gekennzeichnet wird. Es geht die Weisheit.... der Sohn.... vom Vater der Liebe aus, die alles durchströmende Kraft wirket, was der Vater und der Sohn beschließen. Gott ist allmächtig und überaus weise und liebevoll.... Dieser Begriff ist verständlicher und löst das Problem der dreieinigen Gottheit auf das einfachste, und nur geistig blinde Menschen können diese einfache Lösung nicht fassen oder anerkennen, weil sie irregeleitet sind durch geistig blinde Führer, die unerleuchtet sind und sich auch nicht belehren lassen....

Amen