• Înapoi

Lucrarea de răscumpărare.... Suferința.... Liberul arbitru....

Harurile actului de mântuire sunt revendicate mult prea puțin și, prin urmare, omenirea trebuie să sufere excesiv ca urmare a păcatelor pe care acum trebuie să le suporte singură. Iisus Hristos a luat asupra Sa vina păcatului umanității și, prin urmare, și consecințele păcatului.... suferința cu care oamenii trebuie să ispășească și prin care vor fi purificați. Dacă acum se folosește de harurile actului de mântuire, atunci el acceptă astfel ajutorul pe care Iisus Hristos l-a asigurat, pe care l-a dobândit pentru oameni prin moartea Sa pe cruce și de care se poate folosi oricine îl recunoaște pe El și actul Său de mântuire. Acesta este un har deosebit, deoarece, potrivit justiției divine, fiecare ființă umană trebuie să ispășească ea însăși greșeala sa, dar Dumnezeu a fost mulțumit de dragostea copleșitoare a unei ființe umane care a vrut să ispășească păcatele oamenilor prin moartea Sa și a acceptat acest sacrificiu. Oamenii sunt acum scutiți de această ispășire, păcatul este luat de la ei și, de asemenea, vinovăția.... deci și consecința păcatului.... suferința. Dar se înțelege că numai acei oameni care, recunoscându-l pe Hristos și lucrarea Sa de răscumpărare, se plasează în cercul celor pentru care a murit Iisus Hristos. El a murit pentru toți, dar cel care nu-L recunoaște se exclude pe sine însuși; el respinge harul.... ajutorul.... El trebuie acum să suporte singur și vina păcatului și, prin urmare, trebuie să accepte și suferința ca urmare a păcatului, pentru a ispăși pentru prima dată și pentru a-și schimba părerea prin suferință, astfel încât să se întoarcă în continuare la Răscumpărătorul divin, deoarece fără El nu poate intra în Împărăția lui Dumnezeu. Și astfel sunt răscumpărați doar acei oameni care cred în Iisus Hristos, pentru că și păcatele lor sunt iertate. Dar oamenii nu pot conta niciodată pe iertarea păcatelor dacă nu se folosesc de harul dobândit prin moartea lui Hristos, pentru că nu îl recunosc pe Răscumpărătorul divin, pentru că resping actul Său de mântuire sau sunt complet negativi față de El. Căci dacă liberul arbitru al ființei umane nu ar fi decisiv, adică dacă actul de Mântuire ar fi eficient asupra tuturor oamenilor fără deosebire, astfel încât harul acestuia, ajutorul evident, să fie acordat fiecărei ființe umane, atunci toate suferințele ar fi inutile, atunci lumea ar fi deja răscumpărată din ceasul în care Iisus Hristos a murit pe cruce, atunci toată vina păcatului ar fi răscumpărată și aceasta ar însemna ascensiune spirituală pentru întreaga omenire fără excepție. Pentru că păcatul ar fi eliminat din lume, deoarece Hristos a răscumpărat toți oamenii..... Totuși, liberul arbitru ar fi anulat și astfel devenirea perfectă ar fi, de asemenea, imposibilă.... Dar omenirea este liberă să se folosească de harurile operei de răscumpărare prin recunoașterea conștientă și credința cea mai profundă în Iisus Hristos, Răscumpărătorul divin. Prin această recunoaștere, ființa umană se plasează la crucea lui Hristos, face parte dintre cei pentru care El a murit și pe care i-a eliberat de slăbiciunea voinței lor prin moartea Sa pe cruce și care acum pot lupta spre înalt și sunt susținuți în mod constant de puterea și harul care le este disponibil fără măsură. Căci Iisus Hristos a răscumpărat ființa umană din starea neputincioasă, complet slăbită, care a fost rezultatul păcatului, a eliberat-o de sub puterea adversarului său de îndată ce se folosește de harul actului de mântuire, de îndată ce crede în El și se încredințează Lui și harului Său....

Amin

L’Opera di Redenzione – La sofferenza - La libera volontà

Si approfitta troppo poco delle Grazie dell’Opera di Redenzione e perciò l’umanità deve soffrire oltre ogni misura come conseguenza dei peccati che ora lei stessa deve portare. Gesù Cristo ha preso su di Sé la colpa di peccati dell’umanità e con ciò anche le conseguenze del peccato, la sofferenza, con cui gli uomini devono soffrire e per cui devono essere purificati. Se ora si avvale delle Grazie dell’Opera di Redenzione, allora accetta l’Aiuto che Gesù Cristo gli ha assicurato, che Egli ha conquistato attraverso la Sua morte sulla Croce per gli uomini e delle quali ognuno che riconosce Lui e la Sua Opera di Redenzione si può servire. Questa è una particolare Grazia, perché secondo la Giustizia divina ogni uomo deve espiare da sé la sua ingiustizia. Ma Dio Si accontenta dell’ultragrande Amore di un Uomo il Quale voleva espiare i peccati degli uomini con la Sua morte ed ha accettato questo Sacrificio. Gli uomini ora sono sospesi da quest’espiazione, il peccato ed anche la colpa è stato tolto da loro, quindi anche la conseguenza del peccato, la sofferenza. Ma comprensibilmente soltanto per quegli uomini che attraverso il riconoscimento di Cristo e la Sua Opera di Redenzione mettono sé stessi nella cerchia di coloro per i quali Gesù Cristo E’ morto. Egli E’ comunque morto per tutti, ma chi non Lo riconosce, esclude sé stesso; rifiuta la Grazia, l’Aiuto. Ora deve anche portare da solo la colpa del peccato e quindi deve anche prendere su di sé la sofferenza come conseguenza del peccato, per espiare per la prima volta e per cambiare il suo senso attraverso la sofferenza, affinché si rivolga al divino Redentore, perché senza di Lui non può entrare nel Regno di Dio. E quindi sono redenti solamente gli uomini che stanno nella fede in Gesù Cristo, perché a loro sono anche perdonati i peccati. Ma non possono mai contare sul perdono dei peccati gli uomini che non fanno nessun uso delle Grazie conquistate attraverso la morte di Cristo, perché non riconoscono il divino Redentore, perché rifiutano la Sua Opera di Redenzione oppure Gli stanno di fronte in modo del tutto negativo. Perché se non fosse determinante la libera volontà dell’uomo, cioè se l’Opera di Redenzione fosse efficace senza differenza su tutti gli uomini, che quindi le Grazie di questa, l’evidente Aiuto, venissero date ad ogni uomo, allora ogni sofferenza sarebbe inutile, allora il mondo sarebbe già redento sin dall’ora in cui Gesù Cristo E’ morto sulla Croce, allora sarebbe estinta ogni colpa di peccato e questo significherebbe una indistinta risalita spirituale per l’intera umanità. Perché il peccato sarebbe stato portato via dal mondo, perché Cristo ha redento tutti gli uomini. La libera volontà però sarebbe stata oltrepassata e con ciò reso impossibile anche il divenire perfetto. Ma l’umanità è libera di servirsi delle Grazie dell’Opera di Redenzione attraverso il cosciente riconoscere e profondissima fede in Gesù Cristo, il divino Redentore. Attraverso questo riconoscimento l’uomo stesso si mette sotto la Croce di Cristo, a parte di coloro per i quali Egli E’ morto e che attraverso la Sua morte sulla Croce li ha resi liberi dalla debolezza della loro volontà e che ora possono tendere verso l’Alto e che vengono costantemente sostenuti con Forza e Grazia che sta smisuratamente a loro disposizione. Perché Gesù Cristo ha redento l’uomo dallo stato inerme, totalmente indebolito, dalla conseguenza del peccato, Egli lo ha liberato dal potere del Suo avversario, appena approfitta delle Grazie dell’Opera di Redenzione, appena crede in Lui e si raccomanda a Lui ed alla Sua Grazia.

Amen