• Înapoi

Credința în Dumnezeu ca origine a creației....

Eu sunt originea tuturor lucrurilor, iar dacă vreți să negați originea, nu Mă recunoașteți ca Putere creatoare și, în consecință, nu Mă recunoașteți ca Ființă puternică, Care poate scoate din Sine tot ce vrea. Atunci veți considera că tot ceea ce este creat a luat naștere de la sine, fără influența unei Puteri Care are voință. Și astfel, nu credeți în existența unui modelator și susținător a ceea ce vă este vizibil, în schimb, considerați natura, precum și întreaga creație ca fiind produse care au luat naștere de la sine și care, prin urmare, nu sunt supuse unei puteri determinante, care, prin urmare, nu sunt guvernate de o voință. Iar această viziune complet eronată vă face incapabili să credeți într-o Ființă Care se află în cel mai intim contact cu ceea ce a creat prin propria Sa putere și tărie. Căci, dacă nu recunoașteți originea creației, nu veți căuta nici voi contactul cu Creatorul, deci nu-L veți iubi și nu vă veți teme de El și nu veți lucra niciodată asupra voastră înșivă pentru a vă apropia de El.... Prin lipsa de credință vă lipsește și iubirea și, prin urmare, și adevărul, căci nu apelați la Creatorul Cerului și al Pământului, singurul care vă poate împărtăși tot ceea ce vă lipsește.... Fără credință în Mine nu vă veți apropia de adevăr, iar a crede în Mine înseamnă să Mă recunoașteți ca fiind Creatorul Cerului și al Pământului, să vă considerați pe voi înșivă ca produse ale Mele, care sunt inseparabile de Mine, chiar dacă par a sta izolate în creație. Eu sunt din veșnicie în veșnicie, iar tot ceea ce provine din Mine este nepieritor, deci la fel de etern în substanța sa primordială. Forma vizibilă, însă, nu există veșnic, ea este trecătoare, chiar dacă trec timpuri nesfârșite până când tot ceea ce este vizibil se spiritualizează. Această formă vizibilă este cu siguranță trecătoare pentru ochiul uman, de îndată ce spiritualul scapă din ea pentru a reînvia o nouă formă în scopul dezvoltării ulterioare. Dacă Mă recunoașteți ca fiind originea tuturor lucrurilor, atunci veți ști, de asemenea, că toate forțele care au luat naștere de la Mine trebuie să se întoarcă la Mine, că aparenta tranzitivitate a creației este, prin urmare, procesul de revendicare a creatului care nu a vrut să Mă recunoască drept Creator și Susținător.... care, prin urmare, s-a izolat și a încercat să rupă legătura cu Mine. Cine Mă recunoaște pe Mine caută, de asemenea, să rămână conectat cu Mine; el crede în Mine și devine cunoscător prin credință. El știe că creația, ceea ce este vizibil, este doar un mijloc pentru un scop, dar că nu va dura la nesfârșit, deoarece este doar acoperirea spiritualului imatur care urmează să ajungă la maturitate. Dar oricine nu este în contact cu infinitul, care recunoaște creația, dar nu și pe inițiatorul ei, nu va pătrunde niciodată originea și scopul creației. El crede că știe și este orb în spirit.... Iar gândirea lui este eronată....

Îi lipsește credința în Mine ca Creator și Susținător al tuturor lucrurilor și, fără această credință, nu se poate uni cu Mine și, prin urmare, nu poate nici să se contopească cu Mine ca putere elementară, care este scopul ultim al tot ceea ce este vizibil pentru voi....

Amin

Crença em Deus como a Origem da Criação....

Eu sou a origem de todas as coisas, e se você quer negar a origem, você não Me reconhece como um poder criador e conseqüentemente não como uma entidade poderosa que pode trazer de Si mesmo o que Ele quer. Então você pensará em tudo o que foi criado como tendo surgido por si mesmo, sem a influência de um Poder que tem uma vontade. E assim não acreditais num modelador e sustentador do que é visível para vós, em vez disso considerais a natureza, bem como toda a criação, como produtos que surgiram por si mesmos e que, portanto, não estão sujeitos a um poder determinante, que, portanto, não são governados por uma vontade. E esta visão completamente errada torna-o incapaz de acreditar num Ser que está em contacto mais íntimo com aquilo que Ele criou através do seu próprio poder e força. Porque se não reconhecerem a origem da criação também não procurarão o contacto com o Criador, pelo que não O amarão nem O temerão e nunca trabalharão em si próprios para se aproximarem d'Ele.... Com fé também vos falta amor e portanto também verdade, pois não invocais o Criador do céu e da terra, o único que vos pode transmitir tudo o que vos falta.... Sem fé em Mim não vos aproximareis da verdade, e crer em Mim significa reconhecer-Me como Criador do céu e da terra, considerar-vos como Meus produtos que são inseparáveis de Mim, mesmo que aparentemente permaneçam isolados na criação. Eu sou de eternidade em eternidade, e tudo o que é de Mim é imperecível, portanto igualmente eterno em sua substância original. A forma visível, porém, não existe eternamente, ela é transitória, mesmo que passem tempos intermináveis antes que tudo o que é visível se tenha espiritualizado. Esta forma visível é certamente transitória para o olho humano, assim que o espiritual escapa dele, a fim de reavivar uma nova forma com o propósito de desenvolvimento futuro. Se Me reconheceis como a origem de todas as coisas, então também sabereis que toda a força que se originou de Mim deve fluir de volta para Mim, que a transiência aparente da criação é, portanto, o processo de recuperação do criado que não quis Me reconhecer como Criador e Sustentador.... que, portanto, se isolou e tentou romper a sua conexão comigo. Quem Me reconhece também procura permanecer ligado a Mim; ele acredita em Mim e torna-se conhecedor através da fé. Ele sabe que a criação, o visível, é apenas um meio para um fim, mas que não durará para sempre, porque é apenas a cobertura do espiritual imaturo que é alcançar a maturidade. Mas quem não está em contato com o infinito, quem reconhece a criação, mas não o seu criador, nunca entenderá a origem e o objetivo da criação. Ele pensa que sabe e é cego de espírito.... E o seu pensamento está errado.... Falta-lhe a fé em Mim como Criador e Sustentador de todas as coisas, e sem essa fé ele não pode unir-se a Mim e, portanto, também não pode fundir-se a Mim como o poder elementar, que é o objectivo último de tudo o que é visível para ti...._>Amém