• Înapoi

Credința în Dumnezeu ca origine a creației....

Eu sunt originea tuturor lucrurilor, iar dacă vreți să negați originea, nu Mă recunoașteți ca Putere creatoare și, în consecință, nu Mă recunoașteți ca Ființă puternică, Care poate scoate din Sine tot ce vrea. Atunci veți considera că tot ceea ce este creat a luat naștere de la sine, fără influența unei Puteri Care are voință. Și astfel, nu credeți în existența unui modelator și susținător a ceea ce vă este vizibil, în schimb, considerați natura, precum și întreaga creație ca fiind produse care au luat naștere de la sine și care, prin urmare, nu sunt supuse unei puteri determinante, care, prin urmare, nu sunt guvernate de o voință. Iar această viziune complet eronată vă face incapabili să credeți într-o Ființă Care se află în cel mai intim contact cu ceea ce a creat prin propria Sa putere și tărie. Căci, dacă nu recunoașteți originea creației, nu veți căuta nici voi contactul cu Creatorul, deci nu-L veți iubi și nu vă veți teme de El și nu veți lucra niciodată asupra voastră înșivă pentru a vă apropia de El.... Prin lipsa de credință vă lipsește și iubirea și, prin urmare, și adevărul, căci nu apelați la Creatorul Cerului și al Pământului, singurul care vă poate împărtăși tot ceea ce vă lipsește.... Fără credință în Mine nu vă veți apropia de adevăr, iar a crede în Mine înseamnă să Mă recunoașteți ca fiind Creatorul Cerului și al Pământului, să vă considerați pe voi înșivă ca produse ale Mele, care sunt inseparabile de Mine, chiar dacă par a sta izolate în creație. Eu sunt din veșnicie în veșnicie, iar tot ceea ce provine din Mine este nepieritor, deci la fel de etern în substanța sa primordială. Forma vizibilă, însă, nu există veșnic, ea este trecătoare, chiar dacă trec timpuri nesfârșite până când tot ceea ce este vizibil se spiritualizează. Această formă vizibilă este cu siguranță trecătoare pentru ochiul uman, de îndată ce spiritualul scapă din ea pentru a reînvia o nouă formă în scopul dezvoltării ulterioare. Dacă Mă recunoașteți ca fiind originea tuturor lucrurilor, atunci veți ști, de asemenea, că toate forțele care au luat naștere de la Mine trebuie să se întoarcă la Mine, că aparenta tranzitivitate a creației este, prin urmare, procesul de revendicare a creatului care nu a vrut să Mă recunoască drept Creator și Susținător.... care, prin urmare, s-a izolat și a încercat să rupă legătura cu Mine. Cine Mă recunoaște pe Mine caută, de asemenea, să rămână conectat cu Mine; el crede în Mine și devine cunoscător prin credință. El știe că creația, ceea ce este vizibil, este doar un mijloc pentru un scop, dar că nu va dura la nesfârșit, deoarece este doar acoperirea spiritualului imatur care urmează să ajungă la maturitate. Dar oricine nu este în contact cu infinitul, care recunoaște creația, dar nu și pe inițiatorul ei, nu va pătrunde niciodată originea și scopul creației. El crede că știe și este orb în spirit.... Iar gândirea lui este eronată....

Îi lipsește credința în Mine ca Creator și Susținător al tuturor lucrurilor și, fără această credință, nu se poate uni cu Mine și, prin urmare, nu poate nici să se contopească cu Mine ca putere elementară, care este scopul ultim al tot ceea ce este vizibil pentru voi....

Amin

Glaube an Gott als Ursprung der Schöpfung....

Aller Dinge Ursprung bin Ich, und so ihr den Ursprung leugnen wollt, erkennet ihr Mich nicht an als erschaffende Kraft und folglich auch nicht als eine machtvolle Wesenheit, Die aus Sich heraus hervorbringen kann, was Sie will. Ihr wähnet dann alles Geschaffene als aus sich heraus entstanden ohne Einwirken einer Macht, Die einen Willen hat. Und also glaubet ihr auch nicht an einen Gestalter und Erhalter dessen, was euch sichtbar ist, sondern ihr betrachtet die Natur sowie jegliche Schöpfung als Produkte, die von selbst entstanden sind und die darum keiner sie bestimmenden Macht unterstellt sind, die also von keinem Willen regiert werden. Und diese völlig irrige Ansicht macht euch unfähig zum Glauben an ein Wesen, Das in innigster Verbindung steht mit dem, was Es durch eigene Macht und Kraft erschaffen hat. Denn so ihr den Ursprung der Schöpfung nicht anerkennt, werdet ihr auch keine Verbindung suchen mit dem Schöpfer, also ihr werdet Ihn weder lieben noch Ihn fürchten und auch nimmermehr an euch arbeiten, um Ihm näherzukommen.... Es mangelt euch mit dem Glauben auch an der Liebe und somit auch an der Wahrheit, denn ihr rufet den Schöpfer des Himmels und der Erde nicht an, Der allein euch alles vermitteln kann, was euch mangelt.... Ohne den Glauben an Mich kommt ihr der Wahrheit nicht näher, und glauben an Mich heißt Mich als Schöpfer des Himmels und der Erde anerkennen, euch selbst als Meine Produkte zu betrachten, die unlösbar sind von Mir, selbst wenn sie scheinbar isoliert in der Schöpfung stehen. Ich bin von Ewigkeit zu Ewigkeit, und alles, was aus Mir ist, ist unvergänglich, also gleichfalls ewig in seiner Ursubstanz. Die sichtbare Form jedoch bleibt nicht ewiglich bestehen, sie ist vergänglich, wenn auch endlose Zeiten vergehen, bevor sich alles Sichtbare vergeistigt hat. Vergänglich ist diese sichtbare Form wohl für das menschliche Auge, sowie das Geistige daraus entflieht, um eine neue Form zu beleben zwecks Weiterentwicklung. Erkennet ihr Mich als Ursprung aller Dinge an, dann wisset ihr auch, daß alle Kraft zu Mir zurückströmen muß, die von Mir ausgegangen ist, daß also die scheinbare Vergänglichkeit der Schöpfung der Rückgewinnungsprozeß ist des Geschaffenen, das Mich als Schöpfer und Erhalter nicht anerkennen wollte.... das also sich selbst isolierte und mit Mir die Verbindung abzubrechen versuchte. Wer Mich anerkennt, der sucht auch, mit Mir verbunden zu bleiben; er glaubt an Mich, und er wird durch den Glauben wissend. Er weiß, daß die Schöpfung, das Sichtbare, nur Mittel ist zum Zweck, daß es aber nicht ewiglich bestehenbleibt, weil es nur die Hülle des unreifen Geistigen ist, das zur Reife gelangen soll. Wer aber keine Fühlung hat mit der Unendlichkeit, wer wohl die Schöpfung, nicht aber ihren Urheber erkennt, dessen Verstand wird nimmermehr ergründen den Ursprung und das Ziel der Schöpfung.... Er wähnt sich wissend und ist blind im Geiste.... Und sein Denken ist irrig.... Der Glaube an Mich als Schöpfer und Erhalter aller Dinge fehlt ihm, und ohne diesen Glauben kann er sich nicht verbinden mit Mir und sonach auch nicht mit Mir als der Urkraft sich verschmelzen, was letztes Ziel alles dessen ist, was euch sichtbar ist....

Amen