• Înapoi

Declinul spiritual....

Oamenii din ziua de azi nu-și dau seama încotro plutesc în derivă. Ei sunt vii și totuși morți în spirit. Ei nu găsesc nicio legătură cu Dumnezeu pentru că nu-L caută. Lumea pământească înseamnă totul pentru ei, dar șirul lor de gânduri nu merge dincolo de ea. Și, prin urmare, fiecare zi se consumă inutil în sensul spiritual.... dezvoltarea superioară este pusă sub semnul întrebării, ba chiar se înregistrează adesea o regresie spirituală care are consecințe extrem de grave. Și chiar dacă oamenilor li se atrage atenția asupra sarcinii lor pământești reale, ei nu ascultă astfel de idei, deoarece lumea și cerințele ei par a fi singurul lucru care contează pentru ei. Și astfel calea lor pământească este una greșită, pentru acești oameni Pământul nu este ceea ce ar trebui să fie.... Iar dragostea și înțelepciunea lui Dumnezeu nu le permite oamenilor să-și folosească în mod greșit viața pământească, să îi dea un alt scop decât cel pe care l-a intenționat Dumnezeu, pentru că instrucțiunile Sale sunt înțelepte și de nepătruns. Dar dacă ființa umană nu mai recunoaște înțelepciunea lui Dumnezeu, ea nu ține cont nici de instrucțiunile Sale, iar acest lucru nu poate duce decât la prăbușirea a ceea ce ar trebui să se dezvolte ascendent. Dar o dezvoltare ascendentă poate avea loc doar atunci când omul este în contact cu spiritualul și desconsideră lumea. Omenirea este însă despiritualizată, se grăbește și aleargă după scopuri pământești, este incapabilă de o legătură spirituală pentru că nu vrea, căci lupta pentru spiritualitate i se pare lipsită de valoare, deoarece nu aduce niciun succes pământesc.... Și acesta este declinul spiritual.... aceasta este o stare pe care Dumnezeu nu o privește inactiv, ci pe care încearcă să o remedieze trezindu-i pe oameni din letargia lor spirituală prin evenimente care zdruncină sever gândirea oamenilor. Dumnezeu are toată puterea și, cu adevărat, va dovedi și El puterea Sa oamenilor, astfel încât aceștia să învețe să-L recunoască și să încerce serios să se gândească la sensul și scopul vieții pământești. Și astfel, El le ia oamenilor mai întâi ceea ce le-a ocupat până acum gândirea: Posesiunile pământești și plăcerile pământești. Prin efemeritatea acestora, ei vor recunoaște mai întâi lipsa de valoare și, după momente de dezamăgire, vor reflecta asupra singurului lucru valoros.... despre relația omului cu Dumnezeu.... El caută să trezească în ei dorința de a avea un bun nepieritor, să renunțe la tot ceea ce le-a dominat gândirea până acum. Și acesta este scopul evenimentelor viitoare pe care Dumnezeu trebuie să le lase inevitabil să vină asupra oamenilor, pentru ca ei să se folosească încă de restul vieții lor pentru mântuirea sufletelor lor, ceea ce până acum trebuia să facă fără nici o grijă....

Amin

La inervención de Dios

Los hombres del tiempo presente no reconocen a donde van a parar. Viven y sin embargo están muertos en el espíritu, no encuentran ninguna comunicación con Dios, porque ellos no lo buscan. El mundo terrenal significa todo para ellos, pero más allá de eso no va su raciocinio. Y por eso cada día está gastado inútilmente en sentido espiritual, el desarrollo superior es dudoso, sí, con frecuencia se anota un retroceso espiritual que repercute monstruosamente, de consecuencias graves, y aunque se les avisa a los hombres acerca de su verdadera tarca terrenal, no prestan atención a tales advertencias, porque les parece de nuevo el mundo y sus exigencias lo único importante. Y de ese modo es fracasada su marcha por la tierra, para estos hombres no es la tierra lo que debiera ser. Y el Amor y la Sabiduría de Dios no tolera que los hombres abusen de su vida terrenal dandole otra finalidad que la que Dios le ha determinado, pues Sus disposiciones son sabias e insuperables. Mas si el hombre no reconoce más la Sabiduría de Dios, desdeña de ese modo también Sus disposiciones, y esto sólo puede conducir a su hundimiento lo que debiera en cambio evolucionar hacia arriba. Una evolución puede ir sólo adelante, si el hombre se pone en contacto con lo espiritual y deja el mundo sin hacerle caso. Mas la humanidad está hecha un estafermo, se precipita y corre a la caza de metas terrenales, ella es incapaz de ponerse en contacto con lo espiritual, porque de mala gana aspira a lo espiritual, pareciéndole que es sin valor, puesto que no le aporta ningún éxito terrenal. Y eso es la decadencia espiritual ese es un estado al que Dios no puede estar mirando con los brazos crudados, sino el que Él trata de remediar sacudiendo Él a los hombres de su letargía espiritual con sucesos que estremecen fuertemente el modo de pensar de los hombres, para despertarlos.

Dios tiene todo poder, y Él en verdad, demostrará también Su Poder a los hombres, para que aprendan a reconocerle y traten de reflexionar seriamente sobre el sentido y la finalidad de la vida terrena. Y de ese modo les quita Él primero a los hombres eso, que absorve su mente más hasta ahora: Bienes terrenales y alegrías terrenales. Para que reconozcan como primero la futilidad de lo perecedero y reflexionen, después de tiempos de decepción, sobre lo único que es valedero, sobre la relación, del hombre a Dios. Él intenta despertar en ellos el anhelo hacia los bienes imperecederos, entregando a la corrupción todo eso que ha dominado hasta ahora su mente. Y este es el motivo del suceso venidero que sin falta deja Dios que sobrevenga a los hombres, para que el resto de sus vidas lo aprovechen aún para la salvación de sus almas, las que hasta hoy tuvieron que carecer de toda clase de cuidado.

Amén