• Back

Other translations:

하나님의 편재. 존재와 힘.

하나님은 어디에나 임재하고, 그의 영은 장소와 시간에 묶여 있지 않다. 왜냐면 그의 영은 모든 것을 충만하게 채우는 힘이기 때문이다. 그러므로 하나님은 모든 곳에 동시에 임재한다. 그러나 이 힘에 인격이 없는 것이 아니다. 그러므로 언제 어디서나 이 힘을 부를 수 있다. 왜냐면 생각과 의지가 이 힘에 함께 하고, 마찬가지로 생각과 의지의 힘의 발산인 존재의, 그러므로 하나님과 같고 단지 가장 작은 정도인 존재의 부름을 통해 생각과 의지가 항상 역사한다. 존재는 가장 온전한 존재의 형상이다. 하나님은 어디에나 있다. 그렇지 않으면 하나님은 온전하지 못했을 것이다. 왜냐면 온전함에는 제한이 없고, 장소와 시간에 얽매이지 않기 때문이다.

그러나 인간은 하나님의 온전성을 파악할 수 없다. 왜냐면 인간은 단지 제한된 정도로 알고, 제한이 없는 것을 상상할 수 없기 때문이다. 그러므로 사람이 하나님의 편재성을 믿게 하기가 어렵다. 왜냐면 그가 영원한 하나님을 존재로 상상하려고 시도하면, 이미 단지 지역적으로나 공간적으로만 상상할 수 있는 어떤 제한된 무언가를 생각하기 때문이다. 그러므로 인간은 힘이라는 표현으로 영원한 하나님을 설명하려고 시도하고, 이는 그 자체가 진리이지만, 인간의 하나님과의 인격적인 결합을 크게 손상시킨다. 왜냐면 인간의 이성에 따르면 이런 관계는 단지 생각할 수 있고 의지를 가진 존재와 확립될 수 있기 때문이다.

그러나 하나님과의 연결은 필수적이다. 그러므로 하나님을 존재로 인정해야만 한다. 이 일은 아주 쉽게 가능하다. 왜냐면 모든 창조물이 그의 전능함을 통해 형체가 된 의지를 나타내고 가장 깊은 지혜를 나타내기 때문이다. 즉 완전한 사고를 깨달을 수 있기 때문이다. 창조의 작품이 인간의 눈에 보이는 동안에는, 하나님의 전능함이 또한 어느 정도 증명이 된다. 왜냐면 모든 창조 작품은 하나님의 힘의 나타남이기 때문이다. 즉 하나님 자신이 자신의 능력이 나타나는 곳에 존재해야만 하기 때문이다.

사람이 이에 대해 진지하게 생각한다면, 한 존재에 대한 생각이 그에게 훨씬 더 영접할만 하게 보인다. 왜냐면 창조물의 의미와 목적이 지혜가 충만한 의지가 창조물의 기초가 된다는 것을 의심하지 않게 되기 때문이고, 의지가 있는 곳에 이런 의지를 자신에게 향하게 할 가능성이 있기 때문이다. 그러므로 구하는 생각을 통해 연결을 이룰 수 있다. 왜냐면 사람이 생각을 통한 부탁이 어디서나 언제든지 전달이 된다는 확신을 얻었고, 온전하고 때문에 사랑과 권세가 충만한 존재가 이 부탁에 응답할 수 있다는 확신을 얻었기 때문이다.

하나님의 존재를 절대로 인격화 할 수 없다. 왜냐면 그런 일은 인간의 생각에 따른 제한을 가하는 일이 될 것이고, 또한 편재성을 믿기 어렵게 만들 것이기 때문이다. 왜냐면 하나님의 존재를 인간이 상상할 수 있는 형체로 만들 수 없기 때문이다. 그러나 예수 그리스도 안에서 하나님의 원래의 힘이 즉 하나님의 발산이 자신을 드러냈다. 즉 하나님의 발산이 육체의 형체를 완전하게 모두 채웠고, 동시에 이 겉형체를 살아 있게 해서 하나님을 상상해보기 원하는 사람들이 볼 수 있게 되었다. 왜냐면 하나님은 자신의 의지를 통해 자신의 모든 생각이 형체가 되게 했기 때문이다. 사람들이 자신의 풍부한 능력과 빛에 의해 소멸되지 않고 사람들이 자신을 보게 하려는 생각도 마찬가지이다.

그러나 눈에 보이는 형체는 자연의 법칙에 따라 장소와 시간에 묶여 있고, 형체가 완전히 영화 되었을 때 공간과 시간을 초월하지만 사람들이 상상할 수 있는 상태로 남아 있는다. 영의 나라에서 눈으로 이 형체를 볼 수 있고 따라서 하나님을 대면하여 볼 수 있다. 그러나 하나님의 영은 모든 곳에 항상 거하고, 역사한다. 즉 그는 자신의 생각을 자신의 의지를 통해 형체가 되게 한다. 그러므로 그는 존재여야만 한다. 왜냐면 그의 의지와 그의 지혜를 그의 힘이 창조한 모든 것에서 깨달을 수 있기 때문이다.

영원한 신성이 자신과 연결을 이루기를 원하기 때문에 인간이 또한 하나님이 존재라는 것을 믿을 수 있어야만 한다. 왜냐면 인간이 영원한 신성을 유일하게 힘으로 생각한다면, 그는 절대로 연결을 이루려고 하지 않을 것이기 때문이다. 그러면 그의 이 땅의 삶은 성공하지 못한다. 왜냐면 영적인 성장을 위해 하나님께 은혜를 구하는 기도를 해야 하는 선행조건을 성취시켜야만 하기 때문이다. 이 기도는 실제 편재하는 존재에게 올라갈 것이다. 그러나 절대로 의지와 생각할 수 있는 능력을 가진 존재라는 특징을 부인하는 힘에게는 올라가지 못할 것이다.

아멘

Translator

Omniprezența lui Dumnezeu.... Entitate - Putere....

Dumnezeu este prezent pretutindeni, spiritul Său nu este legat de loc și de timp, căci spiritul Său este puterea care curge prin toate și, prin urmare, este prezent pretutindeni și în același timp. Cu toate acestea, această forță nu este ceva fără ființă, motiv pentru care ea poate fi întotdeauna chemată pretutindeni, deoarece gândirea și voința animă această forță, iar gândirea și voința sunt întotdeauna active, corespunzând chemării prin intermediul ființelor care sunt, ca să zicem așa, emanații ale forței din ea și, în consecință, sunt la fel ca Dumnezeu, doar că în cea mai mică măsură.... ființe care sunt o imagine a celei mai perfecte entități.... Dumnezeu este pretutindeni, altfel nu ar fi perfect, căci perfecțiunea nu cunoaște limite, nu cunoaște nimic legat de loc și timp.... Dar perfecțiunea lui Dumnezeu nu poate fi înțeleasă de ființele umane, deoarece omul cunoaște doar ceea ce este limitat, iar ceva nelimitat este de neconceput pentru el. De aceea, este dificil de a face credibilă omniprezența lui Dumnezeu pentru el, pentru că, de îndată ce încearcă să își imagineze divinitatea eternă ca entitate, are deja în fața ochilor ceva limitat, care este imaginabil pentru el doar în termeni de loc și spațiu. În consecință, ființa umană încearcă să explice divinitatea eternă cu expresia forță, care este cu siguranță un adevăr în sine, dar care afectează grav legătura personală a ființei umane cu Dumnezeu, deoarece, potrivit intelectului uman, aceasta se poate stabili doar cu o ființă capabilă să gândească și care are o voință....

Dar legătura cu Dumnezeu este indispensabilă și, prin urmare, Dumnezeu trebuie recunoscut ca Ființă, ceea ce este și extrem de ușor de realizat, deoarece fiecare lucrare a creației dezvăluie o voință care a devenit formă prin omnipotența Sa și dezvăluie o înțelepciune profundă, deci o gândire perfectă. Și atâta timp cât o lucrare de creație este vizibilă ochiului uman, omnipotența lui Dumnezeu este, de asemenea, dovedită într-o anumită măsură, deoarece fiecare lucrare de creație este o expresie a puterii lui Dumnezeu, deci trebuie să fie Dumnezeu Însuși acolo unde se exprimă puterea Sa. Dacă ființa umană se gândește serios la acest lucru, gândul unei entități este mult mai acceptabil pentru ea, deoarece sensul și scopul lucrărilor de creație nu lasă nicio îndoială că la baza lor stă o voință înțeleaptă, iar acolo unde există o voință există și posibilitatea de a înclina această voință. În consecință, legătura poate fi stabilită prin intermediul gândurilor solicitante, deoarece ființa umană a căpătat în sine convingerea că apelul mental va fi auzit, și aceasta pretutindeni și în orice moment, și că poate fi acordat din partea Ființei Care este perfectă și, prin urmare, plină și de iubire și putere.

Natura divină nu trebuie nicidecum personificată, deoarece aceasta ar fi o limitare conform gândirii umane care ar face ca omniprezența să fie de asemenea greu de crezut, deoarece esența lui Dumnezeu nu poate fi pusă într-o formă omenească imaginabilă. Dar în Iisus Hristos puterea elementară a lui Dumnezeu, strălucirea lui Dumnezeu, s-a manifestat, adică a umplut pe deplin și complet o formă fizică, a devenit, ca să zicem așa, însuflețitoarea acestei forme exterioare și, prin urmare, este vizibilă pentru cei care vor să-și formeze o idee despre Dumnezeu..... Căci Dumnezeu permite ca toate gândurile Sale să devină formă prin voința Sa, inclusiv gândul de a se face vizibil oamenilor fără ca aceștia să fie consumați de abundența puterii și luminii Sale. O formă vizibilă, însă, este legată de timp și de loc, conform legii naturale, ea nu este atunci fără spațiu și fără timp decât atunci când s-a spiritualizat complet, dar rămâne totuși imaginabilă pentru oameni. Iar în împărăția spirituală, ochiul poate atunci să privească această formă și astfel să-L vadă pe Dumnezeu față în față. Spiritul lui Dumnezeu este însă activ pretutindeni și în permanență, adică El lasă gândurile Sale să devină formă prin voința Sa. Prin urmare, El trebuie să fie o entitate, deoarece voința și înțelepciunea Sa sunt recognoscibile în tot ceea ce puterea Sa a creat. Și din moment ce divinitatea eternă vrea să se stabilească o legătura cu Sine, ființa umană trebuie să poată crede și ea că Dumnezeu este o entitate, căci dacă și-L imaginează ca pe o simplă forță, nu va încerca niciodată să stabilească această legătură, dar atunci își va trăi viața pământească fără succes, căci progresul spiritual trebuie să presupună rugăciunea către Dumnezeu pentru har, iar aceasta va urca cu siguranță spre o entitate omniprezentă, dar niciodată spre o forță căreia i se refuză voința și capacitatea de a gândi, deci caracteristicile unei entități....

Amin

Translator