• Retour

Preuves de l'Existence de Jésus sur la Terre

À chaque homme il est donné la possibilité de découvrir le Mystère de Dieu Devenu Homme – et chaque homme aura ensuite aussi la preuve de l'Existence de Jésus Qui est maintenant révélé comme «Fils de Dieu et Rédempteur du monde», de sorte que tout autre preuve devienne inutile. Et celui qui a une fois compris que Dieu est devenu Homme, sait aussi que et pourquoi la foi est demandée, parce que les preuves ne servent pas, mais sont plutôt désavantageuses pour le processus de mûrissement de l'âme, dans le but duquel l'homme marche sur la Terre. Le fait que Dieu Lui-Même S’est incorporé en Jésus Christ, dans l'Homme Jésus, est et reste sans fondement pour les hommes qui n'ont aucun lien spirituel, auxquels toute tendance spirituelle est étrangère. Par «tendance spirituelle» il faut donc entendre le processus de développement de l'âme qui n'a pas obtenu la vie terrestre comme but en lui-même, mais seulement comme un moyen pour un but. Donc celui qui ne tend pas au spirituel, n'est pas réveillé, c’est-à-dire que sa pensée est plus facilement soumise à l'erreur qu'à la Vérité, il acceptera plutôt l'erreur que de laisser valoir la Vérité, par contre celle-ci lui semblera inacceptable, vraiment parce que son esprit est encore offusqué, avec cela il n'est pas entendu l'entendement, mais l’étincelle spirituelle dans l'homme, qui est la partie divine. Cet homme n'admettra pas des causes purement spirituelles, et donc la Venue en tant qu’Homme de Dieu lui restera incompréhensible comme «effet» d'une telle «cause spirituelle». Mais Cela a eu lieu ! Dieu Lui-Même s'est engendré dans un Homme ! Et cet Homme était Jésus, le Fils de Marie, Qui était engendré de l'Esprit de Dieu. Rien ne doit forcer les hommes à la foi. Et pour cette raison la Naissance de Jésus a été subordonnée à des Lois humaines, mais pas à la «procréation» ! Les hommes ne doivent pas s'arroger de douter de cela s'ils réfléchissent au fait que tout le créé, comme l'entière Œuvre de Création, est procédé de la Force de Dieu, donc pour cette Force il est vraiment possible de faire se lever un être humain de Sa Volonté. Mais cette Naissance sans procréation a eu une raison spirituelle qui pour un esprit réveillé est outre mesure facilement compréhensible. Donc l'homme doit savoir que l'entière Œuvre de Création avait des Causes spirituelles dont la base était la libre volonté des êtres spirituels créés d’Ur (primordialement) et que cette libre volonté joue aussi un rôle dans l'existence de l'homme – de l'esprit d’Ur autrefois créé - qui est significatif et est aussi l'explication du pourquoi pour l'«Existence de Jésus» on ne trouve pas de preuves ou bien seulement peu. Aux hommes il ne doit pas être imposé de s’ajuster en mode positif ou négatif envers Jésus-Christ, le Divin Rédempteur, la totale liberté de la volonté doit déterminer la prédisposition envers Lui, parce qu'uniquement de celle-ci dépend la réorganisation spirituelle de l'homme dans l'être créé d’Ur, raison pour laquelle l'homme marche sur la Terre. Ce qui peut se démontrer, force à une décision. Mais aucun homme ne doit être forcé à une décision, si la perfection d'un temps de l'être d’Ur doit être de nouveau atteinte, ce qui est le but et l’objectif de toute l’Œuvre de Création. Donc l'homme doit d'abord connaître l’origine et l’objectif de tout ce qui est, le sens et le but de la Création et de tous les êtres créés en elle. Il ne pourra jamais puiser ce savoir des livres, mais il doit lui être transmis au moyen de l'«Esprit de Dieu», Qui est en soi «l'Éternelle Vérité». Mais cela demande des conditions que certainement chaque homme peut réaliser – mais que seulement peu d'hommes veulent réaliser ! L'Esprit de Dieu peut s'exprimer seulement là où il existe ces conditions, à savoir : une foi vivante foi en Dieu qui peut devenir vivante seulement au moyen de l'«amour», et une demande consciente de la «Vérité de Dieu», vraiment dans la foi d'obtenir de Lui la Vérité. Et celle-ci sera donnée aux hommes, parce que maintenant l'Esprit de Dieu entre en contact avec l’étincelle spirituelle dans l'homme, qui est Sa Part, et l'homme est instruit à travers l'esprit en lui. Celui qui ne peut pas ou ne veut pas croire cela, n'arrivera jamais à la Sagesse, à la Lumière de la connaissance. Mais les Révélations les plus magnifiques seront dévoilées à celui qui croit, il reconnaîtra clairement et limpidement ce qui à d’autres hommes est incompréhensible. Il pourra saisir les liaisons – et la Venue en tant qu’Homme de Dieu en Jésus sera pour lui un problème résolu d’une manière merveilleuse, il n'aura plus besoin d'aucune preuve et il sera en mesure de voir plus clairement en transparence que comme l’entendement le plus aigu ne pourra jamais réussir. Pour un esprit réveillé le laps de temps entre le chemin de Jésus sur la Terre et le présent n’a plus d’importance, parce que ce chemin de Jésus n'était pas un Acte pour un groupe déterminé d'hommes, mais valait pour tous les hommes du passé, du présent et du futur. Tous les hommes apprendront le Chemin terrestre de Jésus, mais ils n'ont pas besoin de quelque preuve de Son Existence, dès que leur esprit est réveillé. Mais sans le réveil de l'esprit même les preuves les plus acérées pour la réalisation de la maturité de l'âme seraient inutiles, parce qu'une foi qui procède de preuves, n'est pas une foi qui respecte la libre volonté et seulement celle-ci est évaluée. L'«entendement de l'homme» n'a rien ou seulement peu à faire avec le «réveil de l'esprit» dans l'homme. Ce dernier est une conséquence d'une vie dans l'amour, d'une vie dans l'amour désintéressé pour le prochain, par lequel la recherche des Mystères les plus profonds n'est pas à considérer comme un privilège de vive activité intellectuelle, mais elle est uniquement le privilège de ceux qui observent les Commandements de Dieu que l'Homme Jésus a enseignés sur la Terre : «Aime Dieu plus que tout et ton prochain comme toi-même !» Mais l'effet de l'accomplissement de ces Commandements est la preuve la plus sûre et la plus claire de l'Existence de Jésus ; parce qu'alors l'«Esprit de Dieu» guide l'homme dans toute la Vérité et il lui donne aussi la Clarification sur toutes les liaisons spirituelles que l'entendement ne pourra jamais donner tout seul.

Amen

Dovezi ale existenței lui Iisus pe Pământ....

Fiecărui om i se oferă posibilitatea de a descoperi secretul întrupării lui Dumnezeu și atunci fiecare persoană va avea și dovada existenței lui Iisus, Care i se va dezvălui acum ca Fiu al lui Dumnezeu și Răscumpărător al lumii, astfel încât orice altă dovadă va fi inutilă. Și oricine a înțeles odată întruparea lui Dumnezeu va ști și că este nevoie de credință și de ce este nevoie de ea, de ce dovezile nu sunt benefice, ci mai degrabă dăunătoare pentru cursul de dezvoltare a sufletului, în scopul pentru care ființa umană trăiește pe Pământ. Faptul că Dumnezeu s-a întrupat în Iisus Hristos, în ființa umană Iisus, este și rămâne neverosimil pentru oamenii care nu au nici un fel de legătură spirituală, pentru care strădania spirituală este străină..... Iar prin "strădanie spirituală" trebuie înțeles, așadar, "procesul de dezvoltare a sufletului", care nu a primit viața pământească ca un scop în sine, ci doar ca mijloc pentru atingerea unui scop. Astfel, cine nu se străduiește spiritual nu este nici el "trezit", adică gândirea sa este mai mult supusă erorii decât adevărului, el va accepta mai degrabă eroarea și o va accepta ca adevăr, iar adevărul pur i se va părea inacceptabil.... tocmai pentru că spiritul său este încă întunecat, prin care nu trebuie înțeles intelectul, ci scânteia din ființa umană care este parte divină. Prin urmare, această persoană nu va accepta cauzele pur spirituale și, prin urmare, întruparea lui Dumnezeu ca "efect" al unei astfel de "cauze" spirituale îi va fi de neînțeles. Dar ea a avut loc, Dumnezeu S-a conceput pe Sine într-o ființă umană, iar această ființă umană a fost Iisus, fiul Mariei, care a fost născut de spiritul lui Dumnezeu. Nimic nu a fost permis pentru a-i forța pe oameni să creadă și, prin urmare, nașterea lui Iisus a fost supusă și ea legilor umane, dar nu și procrearea..... Oamenii nu ar trebui să îndrăznească să se îndoiască de acest lucru atunci când se gândesc că tot ceea ce a fost creat, precum și întreaga operă de creație a ieșit din puterea lui Dumnezeu, astfel că este cu adevărat posibil ca această putere să lase o ființă umană să se nască din voința Sa. Dar această naștere fără procreare a avut și motivele sale spirituale, care sunt extrem de ușor de înțeles pentru un spirit trezit. Dar ființa umană trebuie să știe că întreaga operă a creației a avut cauze spirituale care s-au bazat pe voința liberă a ființelor spirituale create inițial și că această voință liberă joacă un rol și în existența ființei umane.... spiritul primordial creat odată.... ceea ce este semnificativ și explică, de asemenea, de ce nu se pot găsi dovezi sau doar puține dovezi pentru existența omului Iisus. Pentru că nici un fel de constrângere de orice fel nu poate determina o persoană să aibă o atitudine pozitivă sau negativă față de Iisus Hristos, Răscumpărătorul divin. Atitudinea față de El trebuie să fie determinată de o libertate totală a voinței, deoarece numai de aceasta depinde reformarea spirituală a ființei umane în ființa creată inițial, în scopul pentru care ființa umană trăiește pe Pământ. Ceea ce poate fi dovedit obligă la o decizie.... Nici o ființă umană nu poate fi forțată să ia o decizie dacă se dorește să se ajungă din nou la perfecțiunea anterioară a ființei primordiale, care este și scopul întregii opere de creație. Prin urmare, ființa umană trebuie să știe mai întâi despre începutul și scopul primordial a tot ceea ce există, despre sensul și scopul creației și al tuturor ființelor create în cadrul ei. Dar el nu va putea niciodată să extragă această cunoaștere din cărți, ci ea trebuie să îi fie transmisă prin intermediul spiritului lui Dumnezeu, Care în Sine Însuși este Adevărul Etern. Dar acest lucru necesită condiții pe care orice ființă umană le poate îndeplini, dar pe care doar foarte puțini oameni doresc să le îndeplinească.... Cu toate acestea, spiritul lui Dumnezeu nu se poate exprima decât acolo unde sunt îndeplinite aceste condiții: O credință vie în Dumnezeu, care nu poate prinde viață decât prin iubire, și o cerere conștientă a adevărului de la Dumnezeu, tocmai în credința de a primi adevărul împărtășit de El.... Și ea va deveni om, pentru că atunci spiritul lui Dumnezeu va lua contact cu scânteia spirituală din ființa umană, care este partea Lui, iar ființa umană va fi instruită de spirit.... Oricine nu poate sau nu vrea să creadă acest lucru nu va ajunge niciodată la înțelepciune, la lumina cunoașterii.... Dar oricui va crede acest lucru i se vor revela cele mai minunate revelații, va recunoaște cu strălucire și claritate ceea ce este de neînțeles pentru alți oameni, va fi capabil să înțeleagă corelațiile, iar întruparea lui Dumnezeu în Iisus va fi pentru el o problemă atât de minunat rezolvată încât nu va mai avea nevoie de nicio dovadă și totuși va fi capabil să vadă prin toate mai clar decât ar putea reuși vreodată cel mai ascuțit intelect. Pentru un spirit trezit, însă, nu contează ce perioade de timp se află între viața lui Iisus pe Pământ și prezent, căci această viață a lui Iisus nu a fost un act calculat pentru un anumit cerc de oameni, ci s-a aplicat tuturor oamenilor din trecut, din prezent și din viitor..... Toți oamenii vor trăi viața lui Iisus, dar nu vor avea nevoie de nicio dovadă a existenței Sale, de îndată ce doar spiritul lor se va trezi, însă fără o trezire a spiritului, chiar și cele mai puternice dovezi ar fi inutile pentru atingerea maturității sufletești, căci credința care decurge din dovezi nu este o credință care respectă liberul arbitru și care este singura care are valoare. Dar intelectul ființei umane nu are nimic sau prea puțin de-a face cu trezirea spiritului în ființa umană..... Acesta din urmă este rezultatul unei vieți de iubire, o viață de iubire dezinteresată față de aproapele, motiv pentru care cercetarea celor mai profunde taine nu este privilegiul unei activități intelectuale vii, ci exclusiv apanajul celor care respectă poruncile lui Dumnezeu, pe care le-a învățat pe Pământ omul Iisus: "Iubește-l pe Dumnezeu mai presus de toate și pe aproapele tău ca pe tine însuți"..... Efectul împlinirii acestor porunci este cea mai sigură și mai clară dovadă a existenței lui Iisus, căci atunci spiritul ieșit din Dumnezeu îl călăuzește pe om în tot adevărul și îl informează și despre toate corelațiile spirituale pe care intelectul uman singur nu le va putea da....

Amin