• Retour

La voie étroite

Je veux demeurer en vous, Je veux régner dans votre cœur, mais avec un Amour qui veut vous rendre bienheureux. Je veux être en vous. Ma Présence fait aussi de vous Mes fils, ensuite Je suis venu chez les Miens, et ils M’ont accueilli. Tout Mon Amour appartient à vous qui séjournez sur la Terre. Il vous assiste et il vous mène sur des voies qui sont certes pleines de pierres et fatigantes à parcourir. Je vous guide et en plus de cela Je Suis à l’arrivée et Je vous attends. Vous avez donc Mon Aide qui dure dans l’éternité et personne ne peut dire n’avoir jamais expérimenté Mon Aide. Mais celui qui ne suit pas Mon affectueuse Poussée et Mon Appel d'Amour, reste en arrière. Mais ceux qui Me suivent gagnent un grand avantage et ils atteignent le but. Moi-même Je les porte sur Mon Cœur de Père et Je les mène dans Ma Maison ; le fils a retrouvé la Maison du Père de laquelle il s'est tenu à l'écart pendant un temps infiniment long par sa faute, il a retrouvé le chemin du retour parce qu'il a parcouru l'unique voie qui mène à Moi, celle de la Croix, de l'amour. Parce que cette voie n’est pas facile à parcourir, elle n'offre pas de distractions, aucune pâture pour les yeux, elle n'est pas plane et ne peut être parcourue sans fatigue, mais elle doit être conquise pas après pas, parce qu'elle mène en pente raide en haut et beaucoup d'obstacles doivent être enlevés avant qu'elle puisse être parcourue. Mais vous pouvez la franchir parce que vous avez toujours un Guide à votre coté, il vous protège et vous soutient en vous donnant la Force lorsque vous voulez renoncer. Il vous conseille, plein d'Amour, Il vous enlève le poids que vous devez porter, Il vous guide avec précaution sur les rochers dangereux, Il Est constamment votre Accompagnateur. Donc vous pouvez atteindre le but, étant supposé que vous en ayez la volonté. Maintenant il vous est aussi possible de tourner vos regards vers la voie large, et cette voie large peut vous paraître facile et désirable, parce qu'elle est ourlée de joies et de jouissances de toutes sortes. Les images les plus douces tentent le pèlerin d'oser un saut de la voie étroite et difficilement praticable pour la route large et tentante, où beaucoup s'amusent dans la jouissance du monde. Les tentations sont très grandes, et quelques-uns ne peuvent pas résister. Ils laissent la voie fatigante, et ils seront toujours aidés pour aller sur la large ; parce que partout il y a des figures qui lui font signe, qui lui tendent la main et qui se réjouissent de pouvoir attirer les pèlerins. Mais la voie large ne mène pas au même but – elle mène vers le bas, aussi sûrement que l'étroite mène vers le haut.

Cela vous fait comprendre l'image que le dernier but est à atteindre au moyen de l'autodépassement qui coûte une certaine lutte avec vous-même et avec les difficultés qui se présentent. L'homme peut arriver au dernier but s'il ne s'occupe pas de toutes les difficultés, lorsqu’il dirige son regard en haut, où Je lui fais signe pour l’attirer vers le but le plus merveilleux. Alors Moi-même Je porte ses pieds au-dessus des obstacles, il ne les voit alors pas, mais son regard brillant est attaché à Celui Qui lui tends Sa Main, à laquelle il doit se tenir car elle le mène jusqu'au bout du chemin. Mais combien différente est la vie de ceux qui marchent sur d’autres voies, combien de joies et de jouissances mondaines peut enregistrer l'un, combien de renoncements, de souffrances et de fatigues l'autre. Les jours se forment en mode varié pour l'un, pendant que l'autre voit près de lui seulement la misère des autres, et souvent porte, en plus de son poids, aussi celui du prochain, parce qu'il y est poussé par l'amour. Mais un jour viendra la rétribution, et celle-ci sera comme l'homme lui-même la désire et comme il a mis à l'épreuve son désir. Celui qui a tendu spirituellement, celui qui ne M’a pas oublié malgré toutes les fatigues mais qui marche infatigablement vers Moi recevra des biens spirituels. Mais celui qui marche sur la voie large verra tout à coup qu'elle mène dans l'abîme. Et l'abîme les accueille tous parce qu'ils ont marché sans interruption vers le bas, bien qu'au début ils étaient remplis de bonnes intentions, mais très vite ils y ont renoncé, parce que des tentations ont dissipé chaque revirement, parce que le péché a prévalu là où Mon adversaire peut influer sur l'âme de l'homme, parce que la voie large a été mise par lui pour ruiner les hommes.

Et ainsi vous les hommes êtes tentés par deux Pouvoirs, mais vous-mêmes vous pouvez vous décider, vous pouvez choisir par vous-même vers quoi vous voulez tendre. Vous pouvez devenir Mes fils, mais vous pouvez aussi rester des fils de Mon adversaire. C’est une décision que vous les hommes devez prendre sur la Terre. C’est une décision absolument pleine de responsabilité, parce qu'elle décide de toute votre Éternité. Pour cela chacun des deux Détenteurs de Pouvoir envoie ses messagers. Celui qui marche sur la voie large, rencontrera des réprobateurs et des conseillers, parce qu'ils sont au bord de la voie et ils connaissent le Seigneur qui Seul peut offrir le Salut, et cette connaissance les stimule à porter cette annonce au prochain et à le tirer de la voie large extrêmement dangereuse. Mais seulement de rares fois ils réussissent à influencer les pèlerins pour qu’ils abandonnent la voie large et rejoignent les pèlerins qui sont sur l'étroite. Cependant Je saisis ces derniers avec Mon Amour et Ma Miséricorde, et Je leur rends la montée légère, parce qu'ils se sont dépassé eux-mêmes et une couronne glorieuse les attend, ils seront les premiers parce qu'ils possèdent Mon amour paternel entier, que Je voudrais offrir aussi aux autres, mais J’ai dû subir leur refus. Parce que celui qui marche sur la voie large, marche sans Moi, parce que l'amour pour le monde étouffe tout amour pour Moi et pour le prochain, et sans l'amour, il ne peut pas être jeté un pont sur la crevasse.

Faites votre chemin de croix dans l'amour, aimez-vous et souffrez, portez votre poids terrestre avec humilité et résignation et sachez qu'avec cela vous écourtez considérablement la voie vers Moi, pour que votre âme devienne toujours plus claire plus vous montez en haut. Et sachez que vous doublez les âmes qui ne font pas comme vous – et que dans le Règne spirituel vous pourrez agir un jour sur ceux qui sont restés en arrière dans leur développement spirituel, qu'ensuite vous pourrez et devrez les aider pour qu'ils arrivent aussi à la lumière. Parce que Je ne peux pas transporter arbitrairement dans le Royaume de la Lumière ceux qui ont échoué dans la vie terrestre, qui n'ont pas vécu comme c’était Ma Volonté, mais qui se sont laissé déterminer par Mon adversaire. Mais ils ne doivent pas être perdus dans l’éternité. Et cela sera un jour votre mission, d'arracher à l'obscurité les âmes, d’apporter le salut à celles qui sont retenues prisonnières dans l'obscurité – de les aider à arriver à la béatitude, bien qu’elles ne pourront jamais atteindre le degré de Lumière qu’apporte une voie juste sur la Terre.

Amen

Calea cea strâmtă....

Vreau să locuiesc în voi, vreau să domnesc în inima voastră, dar cu o iubire care vă va umple. Vreau să fiu în voi.... Această prezență a Mea vă face și pe voi copiii Mei, apoi am venit la ai Mei și ei M-au primit.... Toată iubirea Mea vă aparține vouă, celor care trăiți pe acest Pământ ca făpturi ale Mele, ea are grijă de voi și vă călăuzește pe cărări care, într-adevăr, sunt de multe ori pietruite și greu de parcurs. Eu vă călăuzesc și totuși stau din nou la destinație și vă aștept. Astfel, aveți ajutorul Meu veșnic și nimeni nu poate spune că nu a experimentat niciodată ajutorul Meu. Dar dacă nu veți urma îndemnul Meu iubitor și chemarea Mea de iubire, veți rămâne în urmă, iar cei care Mă urmează câștigă un avans mare și ajung la destinație.... Eu Însumi îi iau la Inima Mea părintească și îi conduc în Casa Mea.... copilul și-a regăsit drumul spre casă, spre Tatăl de Care a fost îndepărtat pentru o perioadă nesfârșită de timp din vina sa.... În sfârșit, și-a găsit drumul de întoarcere, pentru că a intrat pe singura cale care duce la Mine.... calea iubirii.... Totuși, această cale nu este ușor de parcurs, nu oferă atracții, nu oferă nici un festin pentru ochi, nu este nici măcar și nici nu se parcurge fără efort, ci trebuie urcată pas cu pas pentru că duce abrupt în sus și pentru că trebuie înlăturate multe obstacole înainte de a deveni practicabilă.... Dar este practicabil pentru că un ghid este în permanență alături de voi, vă susține și vă protejează, vă dă putere atunci când vreți să dați greș. El vă vorbește plin de iubire, vă ușurează de povara pe care trebuie să o duceți, vă călăuzește cu grijă peste stânci periculoase, este în permanență însoțitorul vostru.... Astfel, puteți ajunge la destinație, cu condiția să aveți voința de a o face.... Dar acum este foarte bine posibil să vă îndreptați privirea spre calea largă, iar această cale largă vă poate părea cu ușurință dezirabilă, căci este străjuită de bucurii și plăceri de tot felul. Cele mai frumoase imagini îl ispitesc pe rătăcitor să facă un salt de pe calea îngustă și dificilă pe drumul larg și ademenitor, unde mulți se desfată în plăcerea lumii. Tentația este foarte mare și mulți nu-i pot rezista.... El părăsește calea grea și este mereu ajutat să treacă pe drumul larg.... Căci pretutindeni sunt figuri care îi fac semn și îi oferă mâna, care se bucură că pot atrage pe rătăcitori de pe calea cea strâmtă. Dar calea largă nu duce la aceeași destinație.... ea duce în jos, la fel de sigur cum calea îngustă duce în sus.

Această imagine vă face să înțelegeți că scopul final nu poate fi atins decât prin depășirea lui, că este nevoie de o anumită luptă cu sine și cu dificultățile care stau în cale. Astfel, ființa umană poate ajunge la destinația finală doar dacă o ia în serios, dacă nu acordă atenție tuturor dificultăților, dacă își îndreaptă privirea doar în sus, acolo unde Eu îi fac semn ca fiind cel mai glorios țel.... (4.6.1952) Atunci Eu Însumi îi voi purta picioarele peste obstacole, atunci nu le va vedea, ci privirea îi va străluci asupra Mea, Care Îmi întind spre el mâna pe care o poate ține, care îl va ghida până la capătul căii.... Dar cât de diferită este viața celor care merg pe căi diferite.... Câte bucurii și plăceri lumești poate înregistra unul, câte privațiuni, suferințe și greutăți poate înregistra celălalt.... Zilele sunt variate pentru unul, în timp ce celălalt vede numai greutăți pentru sine și pentru alții, iar pe lângă propria povară poartă și povara semenilor săi, pentru că iubirea îl împinge la aceasta. Dar într-o zi va veni răsplata, iar aceasta va fi așa cum a cerut însăși ființa umană și cum și-a dovedit dorința.... Bunurile spirituale vor fi primite de oricine care s-a străduit spiritual, care nu M-a uitat pe Mine mai presus de toate greutățile, ci a mers cu stăruință spre Mine. Dar cei care au mers pe calea largă văd deodată că ea se termină în adâncuri.... Adâncul îi va primi pe toți aceștia, pentru că au mers constant în jos, pe calea care a început cu siguranță cu intenții bune, dar care au fost curând abandonate pentru că ispitele au risipit toate îndoielile, pentru că păcatul face ravagii acolo unde adversarul Meu poate avea efect asupra sufletelor oamenilor. Iar calea largă a fost trasată de el cu scopul de a-i corupe pe oameni.

Și astfel, două puteri vă ademenesc pe voi, oamenii, iar voi puteți decide singuri, puteți alege singuri spre cine vreți să vă îndreptați. Puteți deveni copiii Mei, dar puteți rămâne și copiii lui..... Aceasta este decizia pe care voi, oamenii, trebuie să o luați pe Pământ. Aceasta este o decizie extrem de responsabilă, deoarece determină întreaga voastră eternitate. De aceea, fiecare dintre cei doi conducători își trimite mesagerii săi. Nu va exista nimeni care să meargă pe calea cea largă care să nu întâlnească avertizori și prevenitori, pentru că ei se află la marginea drumului, îl cunosc pe Domnul care este singurul care poate oferi mântuire, iar această cunoaștere îi inspiră să transmită vești și semenilor lor și să-i atragă departe de calea cea largă extrem de periculoasă..... Doar rareori este posibil să-i influențeze pe rătăcitori în așa fel încât aceștia să părăsească calea largă și să se alăture pelerinilor pe calea îngustă. Dar aceștia sesizează dragostea și mila Mea și Eu le fac ascensiunea ușoară pentru că s-au depășit pe ei înșiși. Și o coroană glorioasă îi cheamă pe cei biruitori.... ei vor fi cei dintâi pentru că posedă toată iubirea Mea părintească, pe care am vrut să o ofer și celorlalți, dar a trebuit să experimentez respingerea din partea lor.... Căci cel care merge pe calea cea largă merge fără Mine.... pentru că iubirea pentru lume a înăbușit orice iubire față de Mine și față de semeni și fără iubire prăpastia nu poate fi umplută....

Mergeți pe calea crucii iubirii.... iubiți și suferiți și purtați-vă povara pământească în umilință și predare și să știți că astfel scurtați considerabil calea spre Mine, că sufletul vostru devine mereu mai luminos și mai clar cu cât urcați mai sus....

Să știți că veți întrece sufletele care nu v-au urmat exemplul și că într-o zi veți putea lucra în împărăția spirituală cu cei care au rămas în urmă în dezvoltarea lor spirituală, că trebuie și puteți să-i ajutați atunci, astfel încât și ei să ajungă la lumină. Căci nu pot transfera în mod arbitrar în împărăția luminii pe cei care au eșuat în viața pământească, care nu au trăit conform voinței Mele, ci s-au lăsat controlați de cel care este adversarul Meu..... Dar ei nu vor fi pierduți pentru totdeauna.... Și aceasta este misiunea voastră într-o zi, de a smulge sufletele din întuneric, de a le ajuta să ajungă la beatitudine, chiar dacă nu vor ajunge niciodată la gradul de lumină pe care îl aduce o cale dreaptă pe Pământ....

Amin