5802 Adam.... Spiritul primordial.... Încercarea lui Lucifer.... Spulberarea formei....

noiembrie 9, 1953: Carte 63

Oricine se străduiește să ajungă la adevăr va lăsa în urma sa tot întunericul, va avea o explicație pentru toate, va cunoaște legătura dintre toate lucrurile, va recunoaște că drumul său duce în sus, că a găsit legătura cu Dumnezeu, că nu mai poate greși, pentru că Dumnezeu Însuși îi va furniza adevărul. Dar a pătrunde adevărul înseamnă mai întâi a fi dorit cu seriozitate și apoi să se deschidă inima pentru cunoașterea care îi este adusă acum.... fie că vine din afară, fie că vine și din interior sub formă de gânduri.... Căci inima va fi dispusă să accepte sau să respingă adevărul și eroarea și astfel va avea și un efect corespunzător asupra ființei umane. Adevărul trebuie să fie atins în măsura în care voința ființei umane trebuie să devină ea însăși activă.... el nu poate fi pur și simplu împărtășit ființei umane care este complet pasivă, care nu îl dorește ea însăși și care face demersurile necesare pentru a intra în posesia lui. Căci el va rămâne în întunericul spiritului său și nu va ajunge la înălțime. Dar adevărul este calea spre înălțime.... Adevărul este cunoașterea spirituală transmisă oamenilor de către Dumnezeu Însuși, care își caută un destinatar în fiecare persoană, care poate fi însușit prin voința fiecăruia, deoarece poate fi transmis ființei umane în cele mai diverse moduri.... dar care presupune întotdeauna dorința de a-l dobândi. Dar oricine se află în posesia lui nu mai este în întuneric, totul este limpede ca lumina zilei pentru el, nu mai există nici o îndoială pentru el, căci tot ceea ce este încă neclar pentru el îi va fi explicat și la cererea sa, dacă doar se îndreaptă către sursa adevărului.... dacă își prezintă îndoielile și întrebările lui Dumnezeu Însuși și așteaptă acum ceea ce Dumnezeu îi răspunde prin inimă.... Dorința de adevăr, legătura mentală cu Dumnezeu și ascultarea sa interioară îi garantează, de asemenea, un răspuns clar și veridic. Iar voi, oamenii, trebuie să știți că nu trebuie să existe nimic neclar pentru voi, dacă doar doriți clarificări și prezentați fiecare întrebare Celui care este Adevărul Însuși și care vrea să îl transmită și copiilor Săi pământești pentru a le da lumină, pentru a le lumina calea de ascensiune: (6.11.1953) Prima ființă umană creată a fost, conform trupului său, tot un act de creație al iubirii Mele. A trebuit apoi să creez un înveliș exterior pentru ființa spirituală căzută, atunci când aceasta și-a croit din nou drumul din adâncuri până la un asemenea punct încât să poată astfel să treacă ultima încercare a voinței în toată libertatea.... A trebuit să creez forme pentru toate spiritele primordiale create cândva de Mine, care, după un timp infinit de lung, s-au adunat din nou în toate substanțele dizolvate cândva, care, prin urmare, așteptau din nou, ca entități conștiente de Eu-l propriu, permisiunea de a fi active.... Crearea formei exterioare pentru un astfel de spirit primordial nu era altceva decât nenumăratele și nesfârșitele lucrări de creație care apăruseră înainte.... era gândul care apăruse din Mine și care, prin voința Mea, era deja înaintea Mea în execuția sa. Dar a da viață acestei forme create a fost posibil doar prin curgerea forței Mele de iubire.... Substanța spirituală creată inițial, însă, era forța Mea de iubire emanată.... Așa că ea nu trebuia decât să ia în stăpânire forma exterioară pentru a o lăsa să devină o ființă vie. Spiritualul era aproape de perfecțiunea sa.... dar departe de ea, deoarece îi lipsea ultima cunoaștere.... deoarece păcatul care împovăra ființa spirituală o răpise de cunoașterea deplină și, prin urmare, avea nevoie de instrucțiuni și porunci în această stare.... de aceea ar trebui să se maturizeze încet spre cunoaștere prin ascultarea acestor porunci.... O mare bătălie spirituală a avut loc în prealabil, deoarece exista un număr mare de aceste spirite primordiale căzute care doreau să locuiască în prima formă creată de Mine.... Pentru că știau că numai sub forma unei ființe umane puteau avea din nou acces la Mine, că nu puteau obține abundența nelimitată de putere și lumină decât printr-o viață de probă în care urmau să dovedească modul în care își foloseau puterea de care dispuneau.... Dar Eu Însumi am determinat spiritul primordial care trebuia să locuiască în prima ființă umană.... (7.11.1953) Căci numai Eu singur știam a cui rezistență împotriva Mea a scăzut în așa măsură încât să i se poată impune ultimul test al vieții pământești; Eu știam a cui voință ar fi putut rezista tentațiilor puterii Mele opuse. Și de aceea am ales un spirit primordial care fusese cândva conducătorul apostaziei spiritelor.... al cărui păcat, prin urmare, cântărea cu siguranță mai greu asupra lui, dar pe care iubirea Mea era extrem de nerăbdătoare să-l recâștige, pentru că atunci nenumărate ființe l-ar fi urmat și răscumpărarea ar fi avut loc mult mai repede.... Deși știam din eternitate despre eșecul acestui spirit primordial.... Cu toate acestea, prin voința sa, care se schimbase în etapele preliminare, era spiritul cel mai puternic, care, prin urmare, avea și dreptul de a fi primul pus în starea de liber arbitru și care, prin urmare, oferea cele mai mari perspective de a trece testul voinței. Însă, forma primei ființe umane.... înainte ca acest spirit primordial să o ia, era vizibilă și pentru Lucifer, care știa foarte bine că această formă era poarta de ieșire din împărăția întunericului, din sfera sa, în împărăția Mea, în împărăția luminii.... El știa, de asemenea, că dacă nu voia să-și piardă acolitul.... trebuia să folosească toate mijloacele pentru a-Mi smulge spiritualul în timpul acestei perioade de probă acordate ființei umane, pentru ca probațiunea să se întoarcă în favoarea sa....

Forma creată de Mine era încă lipsită de viață atunci când Lucifer a pus mâna pe ea pentru a o anima cu spiritul său în regim de probă.... dar spiritul său neîmblânzit a spulberat forma și era sigur că orice spirit alungat în această formă o va spulbera și nu a existat niciodată pericolul de pierdere pentru el.... I-am permis această încercare și acum i-am dovedit că presupunerea sa era greșită.... Pentru că spiritualul, care urma să se întrupeze în ființa umană, nu mai avea aceeași voință ca Lucifer din cauza cursului îndelungat al dezvoltării în creație; el s-a instalat de bunăvoie în ultima formă exterioară, iar acel spirit primordial era aproape de starea inițială, iar forma exterioară nu i s-a părut a fi o încătușare înaintea căderii.... Pentru că era stăpânul creației, el putea porunci ca un stăpân peste pământul aflat la dispoziția sa cu fiecare creație.... El era plin de putere și tărie.... supus doar puterii Mele, care nu i-a dat decât o poruncă ușoară, a cărei ascultare ar fi rupt orice încătușare care i se mai impunea.... Și când Lucifer a recunoscut acest lucru, s-a gândit la mijloace de a împiedica ființa umană să se supună acelei porunci și, întrucât el însuși cunoștea forma primei ființe umane, a încercat, de asemenea, să i-o facă neplăcută, prezentând-o ca pe o încătușare.... prezentând eliberarea de ea ca fiind dependentă de încălcarea acelei porunci.... și astfel a revoltat din nou, în interior, spiritul primordial împotriva Mea, încât nu i-am dat libertate deplină.... A fost o rătăcire conștientă căreia primul om ar fi putut să îi reziste dacă ar fi respectat porunca Mea cea mai ușoară.... dacă ar fi fost mai întâi mulțumit cu posesia puterii și a forței care îl făcea cu adevărat fericit, până când adversarul Meu a aprins în el o dorință necurată.... de a fi mai mare decât Cel care era recunoscut de el ca fiind Puterea de deasupra lui.... pe care o cunoștea și a cărei poruncă a ignorat-o totuși....

Căderea primului om a fost, așadar, o repetare a primei căderi a spiritului primordial. El l-a urmat pe Lucifer și a târât cu el în adâncuri nenumărate ființe...., așa cum toți urmașii primului om au fost puși în starea de slăbiciune a ființelor umane păcătoase până când Iisus Hristos a venit în ajutorul lor, până când Iisus Hristos a dobândit puterea voinței pentru ființele umane prin moartea Sa pe cruce, până când Iisus Hristos s-a opus ispitelor lui Lucifer cu voința Sa puternică și l-a învins.... (8.11.1953) Nimic nu l-ar fi putut determina pe Lucifer, prima ființă creată, să parcurgă calea pământească ca ființă umană, atâta timp cât el însuși se simțea încă stăpânul lumii spiritelor, care au devenit apostate față de Mine odată cu el, deoarece el însuși nu a parcurs calea prin materie, prin creație, înainte de crearea primelor ființe umane.... Ca spirit intrinsec, el a fost încă cel mai puternic adversar al Meu în ceea ce privește voința, el se simțea stăpânul creației care conținea substanța spirituală care îi aparținea, chiar dacă el însuși nu avea nicio influență asupra acestei substanțe spirituale. Astfel, în el exista încă o rezistență neîntreruptă și nu ar fi suportat niciodată constrângerea, nu s-ar fi dat de bunăvoie într-o formă pe care voința Mea o crease.... pentru că el ura toate formele pentru spiritual, toate lucrările creației, și căuta să le distrugă.... Dar puterea asupra operelor creației i-a fost luată, în schimb, influența asupra spiritualului i-a fost atunci acordată atunci când acesta ar fi trebuit să decidă liber pentru Mine sau pentru el din nou.... De asemenea, el știa că el însuși nu putea distruge o formă de îndată ce aceasta era locuită de entități spirituale și, de aceea, a inspectat mai întâi forma primei ființe umane, căci scopul său era să determine spiritul primordial, care urma să fie întrupat în ea, să își spulbere el însuși forma exterioară.... pentru că el credea că atunci îi va putea oferi libertatea pe care Eu i-o luasem ființei spirituale prin intermediul operelor de creație.... El a vrut să Mă împiedice să duc la bun sfârșit planul de mântuire. Relația de adversitate dintre Mine și el a existat încă de la apostazia sa și nu va fi niciodată abandonată din partea sa până când nu se va recunoaște complet neputincios și, într-o profundă slăbiciune și umilință (9.11.1953), va apela la un aflux de putere.... Prin urmare, ar fi fost de asemenea imposibil să-i dau prima formă umană pentru a rămâne în ea. Pentru că în el nu era voința de a se ridica, în timp ce spiritualul, care trecuse prin creație în stare de constrângere, slăbise deja în rezistența sa anterioară împotriva Mea și nu trebuia decât să dovedească încă o dată renunțarea la rezistența împotriva Mea și a forței Mele de iubire. Iar Lucifer știa cât de mult se distanțase deja această substanță spirituală de el și știa, de asemenea, că exista acum pericolul de a o pierde complet. Și, întrucât spiritul primordial conceput în prima ființă umană a fost cândva un sprijin puternic pentru el, el era, de asemenea, deosebit de interesat de căderea acestuia. Dar el știa și despre dorința sa actuală de a se elibera de toate legăturile materiale....

Acestui spirit primordial i-am adăugat acum o a doua ființă care urma să-i servească în același timp ca sprijin, dar și ca test al voinței sale. Fiecare ar fi putut să-l ajute pe celălalt să atingă scopul final, nu am pus responsabilitatea pe un singur umăr.... Am dat porunca amândurora și amândoi puteau atinge scopul împreună.... Iar Lucifer s-a folosit de această a doua ființă, care i-a recunoscut voința slăbită și a sperat să-și atingă scopul prin intermediul ei.... Testul de voință trebuia să fie cerut primei perechi umane, iar forțele opuse trebuiau de asemenea să fie capabile să lucreze pentru acest test, căci Lucifer a luptat și pentru creațiile sale pe care nu voia să le predea, deși erau și ele ale Mele. El a reușit în planul său, dar cu toate acestea nu M-a împiedicat să le dau ulterior nenumăratelor ființe, de nenumărate ori, posibilitatea de a se transforma în oameni pe acest Pământ și de a atinge astfel un grad de maturitate din ce în ce mai mare, chiar dacă poarta către împărăția luminii a rămas închisă din cauza căderii primei perechi umane până la venirea lui Isus Hristos.... Răscumpărarea ființelor spirituale prin primul păcat a fost amânată, dar nu anulată, căci ceea ce nu a realizat prima ființă umană a realizat omul Iisus.... El a fost mai puternic decât adversarul Meu, căci S-a folosit de puterea Mea.... El a fost și a rămas unit cu Mine prin iubire și a făcut în mod voluntar ceea ce prima ființă umană nu a îndeplinit ca poruncă.... El s-a supus complet voinței Mele și și-a dovedit devotamentul față de Mine prin suferința și moartea Sa pe cruce.... El știa despre păcatul primordial și despre vina repetată a primelor ființe umane și, pentru a răscumpăra această vină, pentru a răscumpăra umanitatea, Mi-a oferit o jertfă care Mi-a fost suficientă.... o jertfă care a deschis din nou poarta către împărăția spirituală, calea către Mine, iar toate creaturile Mele pot deveni acum binecuvântate care Îl recunosc ca Fiu al lui Dumnezeu și Răscumpărător al lumii....

Amin

Această comunicare este menționată în următoarele caiete tematice:

Caiet tematic	Titlu	Descarcă
70/1	Întoarcerea la Dumnezeu 1	ePub   PDF   Kindle
152	Iisus Hristos	ePub   PDF   Kindle

---

Downloads

Oferte de descărcare pentru cartea _book
 ePub  
 Kindle  
  Alte descărcări

Această comunicare
Ascultă
Descarcă ca și MP3
Vizualizare imprimare
 Scrieri de mână