• Înapoi

(Continuare la nr. 8858) Corectarea unei mari erori....

Dacă ți se ia credința în perfecțiunea Mea, dacă te îndoiești de ea, atunci ai căzut pradă unei învățături greșite care îți poate lua toată credința, pentru că atunci nu ți se oferă în nici un fel garanția că îți spun tot adevărul, pe care numai o Ființă suprem de perfectă ți-l poate oferi.... Și nici fosta ta voință nu ar mai fi atunci atât de severă, pentru că atunci și tu, ca "imperfect creat", ai putea vedea un motiv în faptul că ai căzut.... Și această doctrină falsă trebuie să fie respinsă în mod decisiv.... Trebuie să știi că te-ai aflat în cea mai strălucitoare lumină atunci când ai căzut.... că nici cel mai mic crepuscul sau întuneric nu v-a înconjurat în momentul în care ați apostaziat de la Mine și că, la fel ca Mine, erați extrem de perfecți, adică ființe de lumină, a căror cădere ar fi fost pur și simplu de neînțeles dacă nu v-ar fi umplut de liberul arbitru ca semn al divinității voastre. Faptul că acel spirit originar creat mai întâi era înzestrat cu aceeași abundență de lumină și nu trebuia să cadă, dar că s-a transformat în opusul său prin voință liberă, nu a fost voința Mea, nu a fost opera Mea, ci doar efectul voinței sale libere care, totuși, nu putea pune la îndoială perfecțiunea Mea. Nici nu a fost stabilit din veșnicie că spiritul creat primul trebuia să cadă, deși am prevăzut din veșnicie cum își va dirija voința. Dar dacă ar fi trebuit să cadă, așa cum greșit presupui tu, atunci nu ar fi avut liberul arbitru și Eu nu aș fi fost o ființă perfectă dacă i-aș fi transferat voința Mea.... Toate acestea trebuie să fie evidente pentru voi, cei care Mă negați pe Mine, care vă lăsați influențați de reprezentări pe care ignoranța umană vi le-a prezentat pentru a Mă submina pe Mine și adevărul pur. Nu pot respinge suficient de des erorile care se strecoară mereu și mereu în Cuvântul Meu, deși îi protejez pe mesagerii Mei care îl primesc direct de la Mine. Dar, de îndată ce dorința pentru adevărul pur nu a prevalat, adversarul Meu a putut interveni și el și a provocat confuzie, punând mai întâi la îndoială perfecțiunea Mea, ceea ce a dus la învățături eronate pe care trebuie să le rectific mereu și mereu, dacă vreau ca adevărul să fie transmis oamenilor. Iar acest lucru este extrem de important înainte de sfârșit, pentru că natura Mea va trebui să fie descrisă corect pentru a putea aduna dragostea pentru Mine pe care o cer de la creațiile Mele vii, iar această dragoste nu poate fi dată decât unei Ființe extrem de perfecte, care nu are nici cea mai mică imperfecțiune în Sine..... Asta și de ce a căzut spiritul Meu creat prima dată este cunoscut doar de Mine, dar ție ți-a fost explicat clar, în măsura în care ești în stare să-l înțelegi.... Dar dacă asociezi voința Mea, care vrea să ajute totul la beatitudinea supremă, aceasta este o învățătură greșită, de o natură atât de evidentă încât numai un spirit trezit.... un intelect pur.... a putut aduna.... Pentru că voința Mea este bună, nu va provoca niciodată nimic contrar ei, ea nu va putea să se exprime decât în funcție de iubirea Mea, deci nu va fi determinat în niciun caz căderea primei ființe, dar va lăsa fiecărei ființe liberul ei arbitru, indiferent cum îl folosește.... Întrucât am știut acest lucru din eternitate și am putut acum să-Mi construiesc planul de mântuire pe baza lui, deoarece am văzut ura cu care mi se opune acum, el a devenit acum antipodul Meu care Mă ajută totuși să răscumpăr nenumăratele Mele ființe, chiar dacă este împotriva voinței sale. Pentru că există un lucru pe care nu l-aș putea face: Să-mi creez copii, pentru că voința liberă a ființei însăși trebuie să devină activă pentru aceasta.... Și acesta a fost planul Meu încă de la început, dar căderea primei Mele ființe în abis nu a fost neapărat necesară pentru aceasta, pentru că, într-adevăr, am încă multe posibilități de a atinge acest scop pe care Mi l-am stabilit.... Și astfel, Eu Însumi nu aș fi vrut ceva care ar fi fost un păcat împotriva Mea, pentru care aș fi făcut ființele să parcurgă un drum nesfârșit de chinuri pentru a redeveni ceea ce au fost la început. O astfel de reprezentare a Ființei Mele fundamentale, care nu putea crea și modela decât în perfecțiune supremă, este greșită și va trebui să fie mereu denunțată ca fiind greșită, căci în cea mai profundă iubire, în înțelepciune de neegalat, am creat tot ceea ce este din puterea Mea. Și toate acestea vă dovedesc perfecțiunea Mea, căci nu creez nimic fără sens și fără scop și de aceea vreau să fiu recunoscut și iubit ca fiind extrem de perfect....

Amin

(Fortsetzung zu Nr. 8858) Berichtigung eines großen Irrtums....

Wenn euch der Glaube an Meine Vollkommenheit genommen wird, wenn ihr daran zweifelt, dann seid ihr einer Irrlehre verfallen, die euch jeglichen Glauben nehmen kann, denn es ist euch dann in keiner Weise eine Garantie gegeben, daß Ich zu euch die volle Wahrheit rede, die nur ein höchst vollkommenes Wesen euch darbieten kann.... Und euer einstiger Wille wäre dann auch nicht so schwerwiegend, weil ihr dann gleichfalls als "unvollkommen-erschaffen" darin einen Grund sehen könntet, daß ihr gefallen seid.... Und diese Irrlehre muß ganz entschieden entkräftet werden.... Ihr müsset wissen, daß ihr in hellstem Licht gestanden habt, als ihr fielet.... daß euch nicht die geringste Dämmerung oder Finsternis umfing im Moment eures Abfalles von Mir und daß ihr gleich Mir höchst vollkommen.... d.h. Lichtwesen.... waret, deren Fall einfach unbegreiflich gewesen ist (wäre), wenn nicht der freie Wille euch erfüllte als Zeichen eurer Göttlichkeit. Daß auch jener erstgeschaffene Urgeist mit der gleichen Lichtfülle ausgestattet war und nicht hätte zu fallen brauchen, daß er sich aber im freien Willen selbst verkehrte in das Gegenteil, war nicht Mein Wille, es war nicht Mein Werk, es war nur die Auswirkung seines freien Willens, die jedoch nicht Meine Vollkommenheit in Frage stellen konnte. Es war auch nicht von Ewigkeit her bestimmt, daß der erst-geschaffenen Geist fallen mußte, wenngleich Ich es von Ewigkeit her ersah, wie er seinen Willen richten würde. Doch wenn er hätte fallen müssen, wie ihr das fälschlich annehmet, dann hätte er keinen freien Willen gehabt, und Ich wäre kein vollkommenes Wesen, wenn Ich Meinen Willen auf ihn übertragen hätte.... Das alles muß euch doch einleuchten, die ihr Mir die Vollkommenheit abstreitet, die ihr euch durch Darstellungen beeinflussen lasset, die menschlicher Unverstand euch vorsetzte, um Mich und die reine Wahrheit zu untergraben. Ich kann nicht oft genug die Fehler widerlegen, die immer wieder sich einschleichen in Mein Wort, wenngleich Ich Meine Boten schütze, die es direkt von Mir empfangen. Doch sowie das Verlangen nach der reinen Wahrheit nicht vorherrscht, konnte sich auch Mein Gegner einschalten und Verwirrung anrichten, indem er als erstes Meine Vollkommenheit in Frage stellte und dadurch sich irrige Lehren ergaben, die Ich immer wieder bereinigen muß, will Ich, daß die Wahrheit den Menschen zugeführt wird (werde). Und es ist dies vor dem Ende überaus wichtig, weil Mein Wesen richtig dargestellt werden soll, um die Liebe zu Mir aufbringen zu können, die Ich verlange von Meinen Geschöpfen, und diese Liebe kann nur einem höchst-vollkommenen Wesen geschenkt werden, Das nicht die geringsten Mängel an Sich hat.... Daß und warum Mein-erstgeschaffener Geist gefallen ist, das ist Mir allein bekannt, es ist aber euch, soweit ihr es zu fassen vermögt, klargelegt worden.... Doch wenn ihr Meinen Willen damit in Verbindung bringt, der allem zur höchsten Seligkeit verhelfen will, so ist dies eine Irrlehre von so krasser Art, die nur ein unerweckter Geist.... ein pures Verstandesdenken.... aufbringen konnte.... Denn Mein Wille ist gut, er wird niemals etwas Entgegen-Gesetztes veranlassen, er wird nur immer Meiner Liebe entsprechend sich äußern können, also keinesfalls den Fall des ersten Wesens selbst bestimmt haben, jedoch jedem Wesen auch seinen freien Willen lassen, wie es ihn auch nützet.... Da Ich von Ewigkeit her darum wußte und nun auch Meinen Heilsplan darauf aufbauen konnte.... weil Ich es ersah, mit welchem Haß er Mir nun sich entgegenstellte, ist er Mir nun zum Gegenpol geworden, der aber dennoch Mir die Unzahl Meiner Wesen mit erlösen hilft, wenn auch wider seinen Willen. Denn eines konnte Ich nicht: Mir Kinder zu schaffen, weil dazu der freie Wille des Wesens selbst in Tätigkeit treten muß.... Und das ist von Anbeginn Mein Plan gewesen, wozu aber nicht unbedingt der Fall Meines ersten Wesens zur Tiefe nötig war, denn wahrlich, Ich habe noch viele Möglichkeiten, um dieses Ziel zu erreichen, das Ich Mir gesetzt habe.... Und also würde Ich nicht Selbst etwas gewollt haben, was eine Sünde war (wäre) wider Mich Selbst wofür (für die) Ich dann die Wesen einen endlos langen Gang in Qualen gehen ließ, (hätte gehen lassen), um wieder zu dem zu werden, was sie waren im Anbeginn. Eine solche Darstellung Meines Urwesens, Das nur in höchster Vollkommenheit schaffen und gestalten konnte, ist falsch und wird immer wieder als falsch gebrandmarkt werden müssen, denn in tiefster Liebe, in unübertrefflicher Weisheit habe Ich aus Meiner Macht heraus alles erschaffen, was ist. Und alles das beweiset euch Meine Vollkommenheit, denn Ich schaffe nichts ohne Sinn und Zweck und will daher auch als höchst vollkommen erkannt und geliebt werden....

Amen