• Înapoi

Pot suferi particulele dizolvate?....

Fiecare ființă își pierde din nou conștiința egoului atunci când eșuează complet ca ființă umană și nu mai poate scăpa de soarta noii izgoniri.... Și acesta este cel mai îngrozitor lucru care i se poate întâmpla, căci, deși atunci, fiind dizolvată în nenumărate particule, nu se mai poate simți ca o ființă întreagă, așa cum presupuneți voi, oamenii, este totuși un chin de neconceput, deoarece ființa spirituală a fost creată cândva în libertate și și-a recăpătat deja parțial libertatea ca ființă umană.... este acum legată și simte această legătură ca pe un chin îngrozitor. Căci forțele emanate de Mine erau ființe conștiente de sine, erau foarte viabile în cel mai înalt grad, deci nu erau doar forme moarte...., dar au devenit astfel când s-au îndepărtat de Mine.... Când substanțele spirituale s-au întărit, viața reală a fugit din ele, sau puterea Mea nu mai strălucea prin aceste forme, care dă viață tuturor lucrurilor..... Și particulele dizolvate sunt din nou lipsite de viață atâta timp cât nu pot fi luminate de puterea Mea de iubire..... Faptul că aceste particule moarte pot fi totuși sensibile este de neînțeles pentru voi, oamenii.... Dar atunci nu vor reacționa niciodată când puterea iubirii Mele va încerca să le captureze și să le închidă, pentru ca spiritualul căzut să se transforme în materie.... Căci chiar și rezistența sa este o reacție care dovedește că substanța spirituală simte anumite agonii și se apără de ele.... Și întreaga creație se află în această stare de chin, pentru că este supusă unei legi al cărei autor sunt Eu Însumi...... Ea nu este liberă și trebuie să se supună legii Mele din veșnicie...., ceea ce este extrem de chinuitor pentru ființa spirituală creată cândva în libertate.... Cu toate acestea, dacă nu ar simți această agonie, nu ar fi posibilă nicio schimbare a stării de moarte pentru eternitate.... Voi, oamenii, nu veți fi niciodată capabili să înțelegeți acest lucru, dar ar trebui să credeți acest lucru, altfel nu ar trebui să vă fie teamă că vă scufundați din nou în abis și ați fi complet indiferenți la ceea ce vi se întâmplă după moartea corpului. Pe Pământ aveți din nou conștiința de sine și sunteți, într-o anumită măsură, liberi, dar nu sunteți complet fericiți, atâta timp cât nu ați găsit încă unitatea cu Mine prin devotament deplin...... Totuși, atâta timp cât ești în viață, încă mai poți realiza acest din urmă lucru.... Dar dacă vă pierdeți din nou conștiința de sine, atunci va dispărea și toată libertatea, veți fi determinați să fiți din nou activi în conformitate cu voința Mea și nu vă veți putea folosi de nicio voință proprie, veți fi legați într-un întuneric profund, pentru că nu veți ști nimic despre ființa voastră, deoarece sunteți dizolvați și nu veți îndeplini decât funcțiile pentru care Dumnezeul și Creatorul vostru v-a destinat.... Și odată ajuns în starea de maturitate sufletească vei putea trece cu vederea acest timp îndelungat în starea de obligație, atunci vei ști și despre imensele chinuri prin care a trebuit să treacă sufletul tău în nenumăratele transformări și vei înțelege și de ce iubirea Mea te îndeamnă și te avertizează constant pentru a te scuti de această soartă cumplită. Căci nu mai poți trece în neant, și pentru că ești veșnic.... doar abia dizolvat.... deci, ceea ce rămâne nu va fi niciodată insensibil...... Voi, oamenii, trebuie să vă mulțumiți doar cu ceea ce vă transmit Eu ca adevăr.... Pentru că vreau să corectez presupunerile eronate, cum ar fi cea conform căreia ființa spirituală dizolvată nu are capacitatea de a simți, astfel încât starea ei este aceeași cu cea de "non-ființă". Atunci, cursul dezvoltării nu ar fi o maturizare până la starea în care și-a atins din nou conștiința de Eu ca ființă umană, pentru că numai prin suferință și slujire toate ființele se răscumpără, atât înainte de întruparea lor ca ființă umană, cât și în timpul existenței lor ca ființă umană.....

Căci nu trebuie uitat ce vină imensă a purtat ființa prin apostazia sa anterioară și cum acum sporește din nou această vină atunci când părăsește ultimul timp de har nefolosit ca ființă umană și se scufundă din nou în abis. Și, deși nu este posibilă o răscumpărare completă de către ființa însăși, ea va trebui totuși să ispășească și să sufere atâta timp cât nu este eliberată de această vină prin actul de mântuire prin Iisus Hristos.....

Acceptarea lucrării de har și de milă a lui Iisus în viața pământească este sarcina ființei umane și, prin urmare, ar putea urca cu ușurință.... Și dacă acum nu reușește și nu primește niciun ajutor de sus.

Dacă se scufundă din nou în abis, este de asemenea de înțeles că drumul său de suferință va începe din nou atunci când sufletul său se va dizolva din nou și își va începe din nou drumul prin creație.... Și nici suferința nu se va sfârși până când marea vină nu va fi răscumpărată o dată prin Iisus Hristos, când voința ființei umane va fi dispusă să ia calea crucii și Îi va cere iertare pentru vina sa.....

Și acest mare har este disponibil pentru voi, oamenii de pe Pământ..... Dacă nu te folosești de el și treci pe lângă el, nici suferința ta nu va avea sfârșit, căci ești departe de Mine, Dumnezeul și Creatorul tău, iar asta înseamnă întotdeauna robie, lipsă de lumină și lipsă de tărie, și astfel nici tu nu vei fi fericit....

Amin

DA LI SU RAZLOŽENE CESTICE SPOSOBNE PATITI?....

(Rimljanima 8:22)

Svako bice ce proigrati svoju samo-svjesnost ako potpuno zakaže kao ljudsko bice i više ne može izbjeci sudbinu obnovljenog prognanstva.... A to je najužasnija stvar koja se može dogoditi, jer premda je razloženo na bezbrojne sicušne cestice ono se više nije u stanju osjecati kao cjeloviti entitet, kao što vi ljudi pretpostavljate, ono unatoc tome doživljava nezamislive agonije, buduci duhovno bice, koje je jednom bilo stvoreno kao slobodni entitet [[(= prvobitno stvoreni andeo)]] i vec je djelomicno ponovno povratilo njegovu slobodu kao ljudsko bice [[(kad je nakon prolaska kroz cijelo Stvaranje bilo sakupljeno i kao duša utjelovljeno u ljudskom bicu)]].... je sada ograniceno i doživljava ovo ogranicenje kao užasno mucenje [[(Rimljanima 8:22)]]. Jer Moja jednom isijana snaga je bila samo-svjesna bica, oni su bili bili sposobni živjeti do najvišeg stupnja, stoga oni nisu samo bili mrtve cahure.... ipak oni su postali poput toga kada su se odmetnuli od Mene.... Kada je duhovna supstanca postala kruta stvaran se život bio povukao iz nje, to jest, Moja snaga, koja na prvom mjestu daje život svemu, više nije prožimala te cahure.... I razloženi u sicušne cestice ce takoder ostati bez života sve dok oni ne mogu biti osvijetljeni sa Mojom snagom Ljubavi.... Cinjenica da ove beživotne sicušne cestice mogu unatoc tome biti osjetljive je neshvatljiva za vas ljude.... U tom slucaju, medutim, oni nikada ne bi reagirali kada Moja snaga Ljubavi njih pokušava uhvatiti i ograditi ih tako da pale duhovne supstance mogu biti preoblikovane u materiju.... Jer cak njihov otpor je reakcija koja demonstrira da duhovne supstance osjecaju izvjesnu kolicinu boli i pokušavaju zapoceti borbu.... I cijelo Stvaranje je u ovom stanju mucenja [[(Rimljanima 8:22)]], jer ono je subjektom zakona kojem Sam Ja Osobno Izvornik.... Ono nije slobodno i mora sebe podrediti Mojem zakonu vjecnosti.... što je izuzetno bolno za duhovnu supstancu koja je jednom bila stvorena kao slobodno bice.... Medutim, ako ona ne bi osjecala ovu agoniju, ne bi nikada bilo moguce opet promijeniti ovo beživotno stanje.... Vi ljudi ovo necete nikada biti u stanju razumjeti, ali vi u to trebate vjerovati, inace se ne bi trebali bojati silaska u bezdan i bili bi potpuno indiferentni s obzirom na to što ce vam se dogoditi nakon smrti vašeg tijela. Na Zemlji vi opet imate vašu samo-svjesnost i slobodni ste do izvjesnog stupnja a ipak ne potpuno sretni sve dok niste pronašli sjedinjenje sa Mnom tako što ste sebe potpuno izrucili Meni....

Unatoc tome, sve dok ste živi vi i dalje možete postici potonje.... Ako, medutim, vi opet izgubite vašu samo-svjesnost onda cete takoder izgubiti svu slobodu, vaša ce aktivnost biti odlucena od strane Moje volje ostavljajuci vas još jednom nesposobne koristiti išta od vaše volje, vi cete biti zavezani unutar najdublje tame bez znanja o vašem postojanju, buduci cete biti razloženi i jedino vršiti one funkcije koje vam je vaš Bog i Stvoritelj odlucio da trebate ciniti.... I ako ste vi, u zrelom stanju duše, jednog dana sposobni promatrati ovaj dug period vremena u stanju prisile, onda cete takoder znati o nezamislivim agonijama koje je vaša duša morala otrpjeti u bezbrojnim formama [[(mineralnog, biljnog i životinjskog kraljevstva)]], i vi cete takoder razumjeti zašto vas Moja Ljubav neprestano opominje i upozorava kako bi vas poštedjela ove strašne sudbine. Jer vi ne možete opet išceznuti u ništavilo, i buduci ste besmrtni.... premda razloženi.... onda ono što preostaje nece isto tako niti biti neosjetljivo.... Vi ljudi bi jedino sebe trebali zadovoljiti sa informacijom koju vam dostavljam kao Istinu.... Ja želim ispraviti obmanute pretpostavke poput one da razložene duhovne supstance nemaju osjetilnu percepciju, da je njihovo stanje prema tome istoznacno ‘ne-postojanju’. Onda process razvoja ne bi bio sazrijevajuci sve do stanja kada ono ponovno prima svoju samo-svjesnost kao ljudsko bice, jer sva duhovna bica sebe iskupljuju jedino putem patnje i putem služenja, i prije njihova utjelovljenja kao ljudsko bice [[(zato sve u ova tri kraljevstva SLUŽI covjeku!)]] baš kao i tijekom njihovog ljudskog postojanja.... Ne treba zaboraviti kako je bice sebe bilo opteretilo sa užasnom krivnjom zbog njegova prošlog otpadništva [[(radi se o otpadništvu prvobitno stvorenih andela koji su odabrali slijediti Lucifera kada se pobunio protiv Boga)]] i da ce ono opet povecati ovu krivnju ako ne iskoristi svoje posljednje vrijeme milosti kao ljudsko bice i side opet u bezdan. I premda potpuno iskupljenje kroz bice nije moguce [[(u smislu: bice samo sebe ne može iskupiti)]], ono ce unatoc tome morati pružiti nadoknade i patiti sve dok nije oslobodeno od njegove krivnje kroz djelo Spasenja Isusa Krista.... Prihvatiti Isusovo djelo milosti i samilosti je zadatak ljudskog bica u ovom zemaljskom životu, i prema tome on bi mogao sa lakocom uzdici se.... Ako podbaci i odbaci svu pomoc od gore [[(takoder ovu Cistu Istinu)]], ako on ponovno side u bezdan, onda ce takoder biti razumljivo kako ce ova staza patnje zapoceti ponovno kada je duša opet razložena i staza kroz tvorevine zapocne skroz ispocetka.... I niti ce patnja dokoncati sve dok ogromna krivnja nije, prije ili poslije, iskupljena kroz Isusa Krista, kada je volja ljudskog bica spremna zaputiti se stazom prema Križu i apelirati Njemu za oproštenje od njegove krivnje.... I ovaj veliki blagoslov je na raspolaganju vama ljudima na Zemlji.... Ako ga ne iskoristite i ne obratite pažnju na njega [[(ako život prode bez da je covjek našao Isusa Krista)]] onda vaša patnja nece dokoncati, jer vi ste jako udaljeni od Mene, vašeg Boga i Stvoritelja, a to uvijek predstavlja nedostatak slobode, svjetla i snage i posljedicno tome vi isto tako necete biti sretni.

AMEN