• Înapoi

Înălțarea....

Timpul existenței Mele pe Pământ într-o formă vizibilă pentru oameni s-a încheiat atunci când M-am înălțat la Cer.... Căci Eu Îmi îndeplinisem misiunea ca ființă umană și acum am dat ucenicilor Mei și celor care credeau în Mine ca Fiu al lui Dumnezeu un ultim semn care trebuia să le întărească credința.... M-am arătat încă o dată în mod vizibil și le-am dovedit divinitatea Mea prin înălțarea vizibilă la Cer.... în care le-a fost permis să o experimenteze doar datorită tăriei credinței lor și care, la rândul ei, avea să-i umple de o mare putere pentru misiunea lor mai îndepărtată: Să Mă proclame pe Mine și Evanghelia Mea în lume.... Nici pentru înălțarea Mea nu se poate aduce vreo dovadă, și totuși ea a avut loc sub ochii unor oameni care Îmi aparțineau pe deplin, pentru ei înălțarea nu mai însemna credință obligatorie, ei Mă recunoșteau și nimic nu mai era îndoielnic pentru ei, ei erau de asemenea inițiați de Mine în cea mai profundă cunoaștere și, prin urmare, am putut să Mă înalț sub ochii lor ca ultimul semn al puterii și slavei Mele, care a avut loc în mod vizibil și a putut avea loc pentru că Eu i-am întărit în mod neobișnuit pe ai Mei pentru această experiență. Cu toate acestea, a avut loc doar un proces care este același pentru fiecare suflet care s-a desăvârșit pe Pământ atunci când iese din trup și intră acum în tărâmurile spirituale într-o lumină radiantă care, totuși, rămâne ascunsă ochiului uman. Dar el plutește în sus în împărăția care este adevărata sa casă. Oamenilor ar trebui să li se dea și o dovadă în acest sens, care, totuși, nu va fi recunoscută de oamenii care sunt încă imaturi și nu au atins nicio spiritualizare. Înălțarea lui Iisus va rămâne o legendă pentru oameni atâta timp cât aceștia nu au pătruns în cunoașterea spirituală, deoarece s-a întâmplat ceva extraordinar pe care numai adepții Mei au avut voie să-l experimenteze, dar care nu mai este pus la îndoială de îndată ce maturitatea sufletească a ființei umane a atins un anumit grad în care aceasta nu se mai îndoiește de nimic în momentul în care realizează că nimic nu este imposibil la Dumnezeu.... Odată cu înălțarea lui Iisus, lucrarea de răscumpărare și-a găsit încheierea. Mă înălțasem pe Pământ și M-am întors din nou în Împărăția Mea pe care, totuși, nu o părăsisem niciodată, căci eram și sunt pretutindeni, dar luasem o formă umană pentru a fi vizibil pentru voi, oamenii, și de aceea M-am înălțat din nou și într-o formă vizibilă pentru a rămâne vizibil pentru tot ceea ce am creat Eu în vecii vecilor pentru fericirea sa.... Ai Mei au rămas în urmă și s-au simțit singuri și abandonați atunci când am dispărut din ochii lor, însă au fost umpluți de spiritul Meu și acum vedeau clar misiunea pe care o aveau în fața lor, iar ei s-au simțit împinși de spirit să îndeplinească acum misiunea cu care i-am trimis la toate popoarele de pe Pământ. De aceea i-am lăsat să experimenteze și ei neobișnuitul, care a fost ultimul miracol care a încheiat progresul Meu pământesc.... Pentru că aveau nevoie de multă întărire a credinței, la urma urmei, prin contactul lor constant cu Mine, deveniseră oarecum nesiguri, lucru care trebuia încă depășit de ei și, de aceea, fiecare dintre discipolii Mei putea să țină minte în mod repetat ultimele evenimente pentru a fi acum activi cu tot zelul lor, așa cum a fost voința Mea.... Cu toate acestea, Eu am rămas cu ei în spirit, iar în timpul lucrului lor pentru Mine și pentru Împărăția Mea li s-a permis, de asemenea, să audă discursuri frecvente care le făceau evidentă prezența Mea, astfel încât dragostea lor pentru Mine era întotdeauna mai profundă și, astfel, cunoașterea lor a crescut în aceeași măsură și, prin urmare, și capacitatea lor de a lucra pentru Mine.... Eu răscumpărasem marea vină a păcatului oamenilor prin actul Meu de Mântuire și omenirea trebuia să fie informată despre aceasta, iar acest lucru se putea întâmpla din nou doar prin intermediul oamenilor care Mă experimentaseră pe Mine și răstignirea Mea în persoană.... Din partea lor putea fi proclamat acum cel mai pur adevăr despre acest mare act de milă și, prin urmare, primii Mei ucenici, în special, au fost neobișnuit de întăriți și înzestrați pentru misiunea lor, am putut să-i învăț personal în prealabil și să-i pregătesc pentru sarcina lor, iar Eu le-am întărit în mod neobișnuit credința, cu toate acestea, ei și-au păstrat libertatea de voință, dar dragostea lor pentru Mine și modul lor de viață Mi-au permis să-i i-au în considerare suplimentar pentru funcția lor, deoarece întreaga omenire trebuia să afle ce se întâmplase din partea divină pentru oameni și, prin urmare, aveam nevoie de slujitori și mesageri potriviți pentru a răspândi această cunoaștere. Iar ei trebuiau să fie capabili să susțină cu toată convingerea ceea ce învățau.... Iubirea care era în ei îi făcea capabili să accepte chiar și experiențe neobișnuite și să mărturisească totul cu tot zelul în fața semenilor lor. Dar această cunoaștere a actului Meu de Mântuire va necesita întotdeauna un anumit grad de iubire pentru a fi acceptată și crezută.... Cu toate acestea, o persoană iubitoare va fi, de asemenea, umplută de spiritul Meu și va fi călăuzită în tot adevărul, așa cum Eu Însumi am proclamat....

Amin

Ascensão....

O tempo da Minha existência na terra, numa forma visível para as pessoas, tinha terminado quando ascendi ao céu.... Pois eu tinha cumprido a missão como ser humano e agora dei aos meus discípulos, bem como aos que acreditavam em Mim como Filho de Deus, um último sinal que era o de fortalecer a sua fé.... Mostrei-me visivelmente a eles uma vez mais e provei-lhes a Minha divindade através da visível ascensão ao céu.... que só lhes foi permitida devido à sua força de fé e que, por sua vez, foi para os encher de grande força para a sua missão mais distante: proclamar a Mim Mesmo e o Meu Evangelho no mundo.... Também não podem ser fornecidas provas da Minha ascensão, e mesmo assim ocorreu perante os olhos de pessoas que me pertenciam inteiramente, pois para elas a ascensão já não significava fé obrigatória, reconheciam-Me e nada mais era duvidoso para eles, foram também por Mim iniciados em conhecimento profundo, e por isso pude ascender perante os seus olhos como o último sinal do Meu poder e glória, o que visivelmente ocorreu e pôde acontecer porque eu fortaleci invulgarmente os Meus para esta experiência. No entanto, apenas ocorreu um processo que é o mesmo para cada alma que se aperfeiçoou na terra quando emerge do seu corpo e entra agora nos reinos espirituais em luz radiante que, no entanto, permanece escondida do olho humano. Mas flutua para cima, para o reino que é a sua verdadeira casa. As pessoas devem também receber provas disso, as quais, no entanto, não serão reconhecidas por pessoas que ainda são imaturas e não alcançaram qualquer espiritualização. A ascensão de Jesus continuará a ser uma lenda para as pessoas enquanto estas não tiverem penetrado no conhecimento espiritual, porque aconteceu algo extraordinário que só os meus seguidores puderam experimentar, mas que já não é duvidado assim que a maturidade da alma do ser humano atingiu um certo grau em que o ser humano já não duvida de nada na realização de que nada é impossível com Deus.... Com a ascensão de Jesus, a obra de redenção encontrou a sua conclusão. Eu tinha ascendido à terra e regressei ao Meu reino que, no entanto, nunca tinha partido, pois eu estava e estou em todo o lado, mas tinha assumido uma forma humana para vos ser visível, humanos, e por isso também ascendi novamente de forma visível para permanecer sempre e para sempre visível a tudo o que Eu criei para a sua felicidade.... Os meus ficaram para trás e sentiam-se sozinhos e abandonados quando eu tinha desaparecido da sua vista, no entanto, ficaram cheios do Meu espírito e agora viram claramente a sua missão diante deles, e sentiam-se impulsionados pelo espírito a realizar agora a missão com que os enviei a todos os povos da terra. É por isso que também os deixei experimentar o invulgar, que foi o último milagre que concluiu o Meu progresso terreno.... Porque precisavam de muito reforço da fé, afinal, através do seu contacto constante comigo tinham-se tornado algo instáveis, o que ainda tinha de ser superado por eles e, por isso, cada um dos Meus discípulos podia ter repetidamente em mente os últimos acontecimentos para agora serem activos com todo o seu zelo, pois era a Minha vontade.... No entanto, permaneci com eles em espírito, e durante o seu trabalho para Mim e para o Meu reino também lhes foi permitido ouvir discursos frequentes que lhes tornaram a Minha presença evidente, para que o seu amor por Mim fosse sempre mais profundo e assim a sua realização aumentasse na mesma medida e assim também a sua capacidade de trabalhar para Mim.... Eu tinha redimido a grande culpa de pecado das pessoas através do Meu acto de Salvação e a humanidade tinha de ser informada disto, e isto só podia acontecer novamente através de pessoas que tivessem experimentado a Mim e a Minha crucificação.... Do seu lado, a mais pura verdade sobre este grande acto de misericórdia podia agora ser proclamada, e por isso os meus primeiros discípulos, em particular, foram excepcionalmente fortalecidos e equipados para a sua missão, pude pessoalmente ensiná-los de antemão e prepará-los para a sua tarefa, e fortaleci invulgarmente a sua fé, No entanto, mantiveram a sua liberdade de vontade, no entanto o seu amor por Mim e o seu modo de vida permitiu-me fornecer-lhes adicionalmente para o seu ministério, pois toda a humanidade devia aprender o que tinha acontecido do lado divino para as pessoas, e por isso eu precisava de servos e mensageiros adequados para difundir este conhecimento. E tinham de ser capazes de defender com total convicção o que ensinavam.... O amor que neles havia tornava-os capazes de aceitar mesmo experiências invulgares e de testemunhar tudo com todo o zelo perante os seus semelhantes. Mas este conhecimento do Meu acto de Salvação exigirá sempre um certo grau de amor para ser aceite e acreditado.... Mas uma pessoa amorosa será também preenchida pelo Meu espírito e guiada para toda a verdade, como Eu Próprio proclamei...._>Ámen