În mod repetat, ar trebui să vă amintiți ce a suferit omul Iisus pentru voi, pentru că dragostea Lui a vrut să vă ajute să vă eliberați din robia Satanei. El a luat asupra Sa toată vina voastră și a îndurat suferințe supraomenești ca ispășire pentru această vină și, în cele din urmă, a plătit pentru această vină cu cea mai chinuitoare moarte pe cruce. Și chiar dacă magnitudinea sacrificiului Său și amploarea suferinței Sale vă sunt prezentate în mod repetat, vă este imposibil din punct de vedere emoțional să empatizați cu această suferință, și totuși ar trebui să vă gândiți adesea la ea pentru a putea aprecia și dragostea Sa nespus de mare pentru voi, care L-a motivat să îndeplinească actul Său de Mântuire. Sufletul Său era curat și fără pată, a venit din cele mai înalte sfere de lumină în lumea întunecată și păcătoasă, a venit la o umanitate care era păcătoasă din cauza apostaziei sale trecute față de Dumnezeu și care a păcătuit și în viața pământească, deoarece se afla sub influența adversarului care o împingea în mod constant spre lipsa de iubire și căruia, prin urmare, nu i se putea împotrivi deoarece era complet slăbită de povara păcatului primordial.... Oamenii se aflau ei înșiși într-un întuneric dens și, prin urmare, nu puteau să vadă prin dușmanul sufletului lor și, astfel, se aflau în cea mai profundă adversitate spirituală și nu ar fi putut niciodată să se elibereze de el prin propriile lor forțe. Iar lui Iisus i s-a făcut milă de această umanitate, ei erau frații Săi căzuți care ar fi rămas veșnic despărțiți de Tatăl și cărora de aceea a vrut să le aducă ajutor, cărora a vrut să le arate din nou calea care duce înapoi în casa Tatălui. Iisus s-a oferit voluntar pentru o lucrare de ispășire pe care voi, oamenii, nu o puteți măsura în amploarea ei.... El a suferit fizic și sufletește, pentru că tot ceea ce i s-a putut face pentru a-L chinui, orice suferință și durere i s-a putut provoca, aceasta a fost făcută de oameni care erau adepții adversarului și care doreau să împiedice cu toată puterea lor actul de Mântuire.... Dar ceea ce a îndurat sufletul în domeniul prințului întunericului, la mila slujitorilor și complicilor săi, este de neînțeles pentru voi, oamenii, pentru că el a venit dintr-o sferă divină, plină de lumină și a coborât în iad, în tărâmul adversarului lui Dumnezeu, unde era întuneric și unde sufletul trebuia acum să îndure un chin incomensurabil, pentru că tot ceea ce era păcătos și întunecat îl atingea dureros, pentru că tot ceea ce era nespiritual se agăța de suflet și încerca să-l tragă cu el în jos, în adâncuri nesfârșite.... Dar el a rezistat, s-a folosit de puterea de la Dumnezeu.... Căci sufletul lui Iisus era plin de iubire, și această iubire a fost forța sa care a făcut posibilă lucrarea de mântuire pentru el.... Iisus a văzut starea de mizerie a oamenilor pe Pământ, a văzut neputința și orbirea lor și, în dragostea Sa, a pornit lupta cu cel care îi avea pe oameni sub controlul său, care îi afundase în mizerie și voia să-i împiedice să găsească calea de ieșire. El (Iisus) s-a opus urii și lucrării sale rele cu dragostea Lui.... Și această iubire a fost mai puternică decât ura, l-a învins pe adversar.... Iubirea s-a sacrificat pentru semeni, iar iubirea, prin moartea Sa pe cruce, i-a cumpărat pe oameni liberi de cel care îi ținea captivi.
(10.4.1963) Prețul a fost foarte mare, El Și-a dat ultima suflare pentru vina de păcat a oamenilor, S-a jertfit pe Sine.... El a dovedit adversarului că iubirea este mai puternică decât ura, că iubirea poate realiza totul, că nu se dă înapoi nici măcar de la moarte dacă vrea să dea libertate celor lipsiți de libertate, dacă vrea să readucă morții la viață, dacă poate smulge prizonierul din temnicerul său.... Nici o durere și nici o agonie nu a fost prea mare pentru ca Omul Iisus să se abțină de la actul de Mântuire, căci compasiunea Lui pentru omenirea păcătoasă era atât de profundă încât nimic nu-L mai speria și a mers la moarte cu devotament și de bunăvoie, că a îndurat dinainte suferințe supraomenești pentru păcatele omenirii.... Și când voi, oamenii, vă gândiți la acest lucru, atunci trebuie să vă grăbiți spre El cu o dragoste arzătoare, trebuie să vă grăbiți la cruce pentru a face parte dintre cei pentru care omul Iisus și-a vărsat sângele.... Trebuie să fiți atât de pătrunși de puterea iubirii Sale încât să-i răspundeți reciproc din adâncul inimii și să vă dăruiți complet Lui pentru a deveni și a rămâne ai Lui pentru totdeauna.... Nu vă puteți aminti suficient de des de suferința și moartea Lui, și atunci vă veți apropia din ce în ce mai mult de El atunci când veți fi pătrunși de gândul că toată suferința pe care El a îndurat-o a fost a voastră pentru a ispăși marea vină.... și că El v-a răscumpărat de ea.... Acest lucru a fost posibil numai prin iubirea care a fost adăpostită în El.... Iar această iubire a fost Dumnezeu Însuși, Care l-a pătruns complet pe omul Iisus și I-a dat puterea de a duce la bun sfârșit lucrarea de milă și de a-l învinge pe adversar, căci iubirea este puterea în fața căreia a trebuit să cedeze chiar și adversarul lui Dumnezeu.... astfel încât el trebuie să se despartă de acele suflete care iau calea crucii, care îl recunosc pe Iisus Hristos ca Răscumpărător divin și îi cer ca să le ierte vina....
Amin
TraducătorUma e outra vez deves lembrar-te do que o homem que Jesus sofreu por ti porque o Seu amor queria ajudar-te a libertares-te da servidão de Satanás. Ele tomou sobre si toda a sua culpa e suportou o sofrimento sobre-humano como expiação por esta culpa e finalmente pagou por esta culpa com a morte mais agonizante na cruz. E mesmo que a magnitude do Seu sacrifício e a extensão do Seu sofrimento lhe seja repetidamente apresentada, é-lhe emocionalmente impossível empatizar com esse sofrimento, e mesmo assim deve muitas vezes pensar nisso para poder também apreciar o Seu maior do que grande amor por si, o que o motivou a realizar o Seu acto de Salvação. A sua alma era pura e imaculada, veio das mais altas esferas da luz para o mundo escuro e pecaminoso, veio para uma humanidade pecadora devido à sua apostasia passada de Deus e que também pecou na vida terrena porque estava sob a influência do adversário que a impelia constantemente para a indelência e a quem por isso não podia resistir porque estava completamente enfraquecida pelo fardo do pecado original.... As próprias pessoas estavam na escuridão densa e por isso também não conseguiam ver através do inimigo da sua alma, e assim estavam na mais profunda adversidade espiritual e nunca teriam sido capazes de se libertarem dela pela sua própria força. E Jesus teve pena desta humanidade, eram os Seus irmãos caídos que teriam ficado eternamente separados do Pai e a quem Ele queria, portanto, trazer ajuda, a quem Ele queria mostrar novamente o caminho que conduz de volta à casa do Pai. Jesus ofereceu-se voluntariamente para uma obra de expiação que vós, humanos, não podeis medir na sua magnitude.... Sofreu física e mentalmente, pois tudo o que lhe podia ser feito para O atormentar, todo o sofrimento e dor que lhe podia ser infligido, isso foi feito por pessoas que eram seguidoras do adversário que queriam impedir o acto de Salvação com toda a sua força.... Mas o que a alma sofreu no domínio do príncipe das trevas, à mercê dos seus servos e cúmplices, é incompreensível para vós, humanos, pois veio de uma esfera divina, cheia de luz e desceu ao inferno, no reino do adversário de Deus, onde estava escuro e onde a alma tinha agora de suportar um tormento incomensurável, porque tudo o que era pecaminoso e escuro lhe tocava dolorosamente, porque tudo o que não era espiritual se agarrava à alma e tentava arrastá-la com ela para profundidades infindáveis.... Mas resistiu, fez uso da força de Deus.... Pois a alma de Jesus estava cheia de amor, e este amor foi a sua força que tornou possível a obra de redenção.... Jesus viu o estado miserável das pessoas na terra, viu a sua impotência e a sua cegueira, e no seu amor tomou a batalha com aquele que tinha pessoas sob o seu controlo, que as tinha mergulhado na miséria e queria impedi-las de encontrar a sua saída. Ele (Jesus) opôs-se ao seu ódio e ao seu trabalho maligno com o seu amor.... E este amor foi mais forte que o ódio, superou o adversário.... O amor sacrificou-se pelos semelhantes, e o amor, através da Sua morte na cruz, comprou pessoas livres daquele que as mantinha cativas.
(10.4.1963) O preço era muito alto, Ele deu o Seu último pela culpa do povo pelo pecado, Ele sacrificou-se.... Ele provou ao adversário que o amor é mais forte que o ódio, que o amor pode realizar tudo, que o amor nem sequer encolhe da morte se quiser dar liberdade ao não livre, se quiser trazer os mortos de volta à vida, se puder arrancar o prisioneiro do seu carcereiro.... Nenhuma dor e agonia era demasiado grande para o homem Jesus se abster do acto de Salvação, pois a Sua compaixão pela humanidade pecadora era tão profunda que já nada O assustava e Ele foi para a morte devotado e de boa vontade, que suportou de antemão o sofrimento sobre-humano por causa dos pecados da humanidade.... E quando os humanos pensam nisto, então devem apressar-se para Ele com ardente amor, devem apressar-se debaixo da cruz para pertencerem àqueles por quem o homem Jesus derramou o Seu sangue.... Deveis ser tão permeados pelo poder do Seu amor que o retribuais do fundo do vosso coração e vos entreguei completamente a Ele para vos tornardes e permanecerdes Seus por toda a eternidade.... Nunca é demais pensar no Seu sofrimento e na Sua morte, e então aproximar-se-á sempre mais Dele quando estiver preenchido com o pensamento de que todo o sofrimento que Ele suportou foi seu para expiar a grande culpa.... e que Ele o resgatou.... Isto só foi possível através do amor que estava abrigado n'Ele.... E este amor foi o próprio Deus, que penetrou completamente no homem Jesus e lhe deu a força para completar a obra de misericórdia e derrotar o adversário, pois o amor é a força à qual até o adversário de Deus teve de sucumbir.... para que desista das almas que tomam o caminho da cruz, que reconhecem Jesus Cristo como o divino Redentor e Lhe pedem que perdoe a culpa...._>Ámen
Traducător