• Înapoi

Modestia....

Ar trebui să duci o viață modestă încă din tinerețe și îți va fi mai ușor să depășești materia, nu vei dori plăcerile pământești și nu îți va fi greu să te abții de la ele de dragul câștigului spiritual. Dar cu cât se trezește mai mult lăcomia pentru plăcerile pământești, cu atât mai mult sufletul va trebui să lupte împotriva ei, pentru că va fi mereu împiedicat de poftele sale să se străduiască pentru binele spiritual, deoarece simțurile sale sunt prinse și nu se pot detașa cu ușurință de lucrurile materiale care creează doar confort pentru trup, dar sunt și vor rămâne dăunătoare pentru suflet. Din acest motiv, este recomandabil să le recomandăm oamenilor un anumit "post", dar acest post constă doar în limitarea a ceea ce simțurile doresc cu ardoare. Ființei umane nu-i este interzis să se complacă complet, doar că prin moderație își poate face rău, făcându-și simțurile nepotrivite pentru a primi bunurile spirituale, în timp ce un "învingător", o persoană care se poate controla și se mulțumește cu puțin, este ușor receptiv la bunurile de natură spirituală, pentru că materia nu-l mai împiedică, ci el însuși o supune prin voința sa. Frugalitatea nu poate dăuna niciodată, ci poate fi întotdeauna benefică, în timp ce excesul este întotdeauna dăunător, iar o persoană care își satisface doar nevoile trupului și nu găsește o măsură în el nu va intra niciodată în posesia bunurilor spirituale. Atâta timp cât ființa umană este stăpână pe ea însăși, este de așteptat ca ea să fie deschisă și la influxul spiritual; dar dacă trupul este preocupat în mod excesiv, ceea ce înseamnă orice satisfacere a poftelor, atunci ființa umană se închide în fața influxului spiritual, deoarece nu există posibilitatea de a le avea pe amândouă în același timp, deoarece materia exclude spiritualul, deoarece sunt două domenii diferite care își dau partea lor și ambele nu pot găsi rezonanță în inimă în același timp. Dar omului i s-a acordat o anumită măsură pentru ceea ce are nevoie trupul pentru a exista, pentru ca omul să-și dorească și să-și facă..... Totuși, cu cât această măsură este mai puțin luată, cu atât mai mult sufletul profită de ea, fiind din belșug aprovizionat cu bunuri care sunt singurele care au valoare pentru că sunt nepieritoare și sunt preluate în împărăția care este singura reală, în care sufletul va intra atunci când se va desprinde de trup și va intra în împărăția celor de dincolo.... Atunci va primi belșug, pentru că s-a mulțumit cu puțin atunci când totul era la dispoziția sa pe Pământ.... Atunci nu va mai fi nevoie să se forțeze, va primi ceea ce-și dorește și va fi fericită pentru eternitate....

Amin

Frugalidade....

Você já deve levar uma vida frugal desde a sua juventude e será mais fácil para você superar a matéria, você não desejará prazeres terrenos e não será difícil para você abster-se deles em prol do ganho espiritual. Mas quanto mais se desperta a cobiça pelos prazeres terrenos, tanto mais a alma terá de lutar contra ela, pois sempre será impedida pelos seus anseios de lutar pelo bem espiritual, porque os seus sentidos estão aprisionados e não conseguem desprender-se facilmente das coisas materiais que só criam conforto para o corpo, mas que são e continuarão a ser prejudiciais para a alma. Por esta razão é aconselhável recomendar um certo "jejum" às pessoas, mas esse jejum consiste apenas em limitar o que os sentidos desejam vividamente. O ser humano não está proibido da indulgência completa, apenas pode prejudicar-se a si mesmo através da moderação, tornando seus sentidos impróprios para receber o bem espiritual, enquanto que um "superveniente", uma pessoa que pode se controlar e se satisfaz com pouco, é facilmente receptivo aos bens de natureza espiritual, porque a matéria não mais o impede, mas ele mesmo o submete através de sua vontade. A frugalidade nunca pode prejudicar, mas pode sempre ser benéfica, enquanto o excesso é sempre prejudicial e uma pessoa que só satisfaz as necessidades do seu corpo e não encontra nele uma medida nunca entrará na posse de bens espirituais. Enquanto o ser humano estiver no controle de si mesmo, também se pode esperar que esteja aberto ao influxo espiritual; mas se o corpo estiver excessivamente preocupado, o que significa todo o cumprimento de desejos, então o ser humano se fecha ao influxo espiritual, porque não há possibilidade para ambos ao mesmo tempo, porque a matéria exclui o espiritual, porque são dois reinos diferentes que dão sua parte e ambos não podem encontrar ressonância no coração ao mesmo tempo. Mas uma certa medida foi concedida ao homem, para o que o corpo precisa existir, que o homem pode desejar e fazer a sua própria..... No entanto, quanto menos esta medida for tomada, mais vantagem a alma tira dela, ao ser abundantemente provida de bens que só por si são de valor, porque são imperecíveis e são levados para o reino que só por si é real, no qual a alma entrará quando se desligar do seu corpo e entrar no reino do além.... Então receberá abundância porque estava satisfeito com pouco quando tudo estava à sua disposição na terra.... Então ela não precisará mais se forçar, ela receberá o que deseja e será feliz por toda a eternidade...._>Amém