• Înapoi

Suferința ca purificare sau ca iubire....

Ceea ce contribuie la promovarea maturității sufletului veți simți adesea ca pe o povară sau ca pe un inconvenient, căci ele sunt adesea mijloace de a ajuta sufletul să se purifice, de a-l face mai tare și mai receptiv la lumină. Este adevărat că există un mijloc extrem de eficient și mai puțin dureros pentru voi, oamenii: Activitatea în iubire dezinteresată față de aproapele.... Atunci sufletul se va maturiza foarte repede, va dobândi tot mai multă forță și natura sa va fi purificată și schimbată prin iubire. Dar majoritatea dintre voi, oamenii, sunteți lipsiți de iubire, aveți încă multă iubire de sine în voi, nu ați devenit încă complet dezinteresați în gândurile și acțiunile voastre și, prin urmare, purificarea sufletului trebuie să aibă loc prin alte mijloace, cum ar fi suferința și boala, grijile și greutățile, care apoi vă împovărează și ele, și necesită toată credința voastră pentru a scăpa din nou de ele. Pentru că în credință profundă Îmi puteți încredința toate nevoile și suferințele voastre, Mi le puteți preda și apoi puteți fi siguri și că le voi lua de la voi. Dar și această credință profundă nu se naște din nou decât din iubire.... Și astfel, iubirea rămâne întotdeauna lucrul cel mai urgent, iubirea nu poate fi eliminată, iubirea este adevăratul și cel mai sigur mijloc de a vă elibera de boli și suferințe, de griji de tot felul.... Dar voi, la rândul vostru, nu știți ce binecuvântări se vor adăuga sufletului vostru dacă voi, oamenii, veți lua asupra voastră cu răbdare tot ceea ce vă apasă, dacă veți suporta cu umilință totul de dragul maturizării sufletului vostru.... Căci niciun suflet nu s-a maturizat în așa măsură încât să fie de o claritate cristalină atunci când pleacă, astfel încât lumina iubirii Mele să poată străluci acum prin el fără inhibiții.... Mai mult sau mai puține impurități se mai agață încă de fiecare suflet și, prin urmare, cu cât mai mult le poate respinge încă pe Pământ, cu atât mai fericit va intra el în împărăția de dincolo și Îmi va mulțumi ca Dumnezeu și Tată al său pentru perioada de încercare de pe Pământ, chiar dacă a fost încă atât de dificilă. Și totuși, fiecare zi din viața pământească este doar o ocazie de probă, fiecare zi este ocazia sufletului de a aduna bogății spirituale, iar fiecare zi trece și intervalul de timp până la plecarea sa de pe Pământ devine tot mai scurt.... Nu durează o veșnicie, dar starea sufletului, dacă este foarte deficitară, poate dura o veșnicie.... Iar dacă voi, oamenii, ați considera vreodată toate suferințele pe care trebuie să le îndurați doar ca pe un mijloc de purificare, ca pe o condiție pentru a vă purifica sufletul de toate slăbiciunile și defectele care încă se mai agață de el, ați binecuvânta cu adevărat suferința și v-ați bucura de ea pentru că vă aduce progres spiritual, și odată veți recunoaște și de ce a fost necesară în timpul existenței voastre pământești. Ar trebui să învățați să considerați fiecare zi ca pe o treaptă pe scara spre perfecțiune...., dar trebuie să o urcați și voi pentru a ajunge la țintă. Într-o zi veți realiza cât de inutile au fost acele zile, deoarece nu ați avut nimic de îndurat.... cu excepția cazului că ele erau pline de activitate în dragoste.... Atunci va scădea și cantitatea de suferință, și cu adevărat nu ar mai fi atâtea greutăți și mizerii în lume dacă s-ar practica iubirea, dacă oamenii s-ar strădui să desfășoare lucrări altruiste de iubire și să promoveze astfel maturitatea sufletului în modul cel mai natural. Dar dacă trebuie să suferiți, fiți recunoscători pentru aceasta și totuși străduiți-vă să vă modelați natura în iubire, căci viața voastră pământească este doar scurtă, dar este decisivă pentru întreaga veșnicie.

Amin

El sufrimiento como remedio de purificación o amor....

Lo que ayuda para madurar el alma vais a entender muchas veces como carga o molestias, porque son a menudo remedios que ayudan a purificar el alma, para que sea más alto y abierta para recibir la luz. Aunque haya un remedio muy eficaz que para los hombres es menos doloroso: Practicar en caridad altruista.... Entonces el alma madura más rápido, gana cada vez más fuerza, y se curará por el amor y cambiará su ser. Pero la mayoría de las veces al hombre hace falta el amor, tenéis mucho amor propio dentro de vosotros, todavía no sois altruistas por completo en vuestros pensamientos y actos y por eso la purificación del alma se tiene que conseguir con otros remedios, como el sufrimiento y la enfermedad, preocupaciones y penurias, los cuales os molestan y que piden vuestra fe entera para poder soltarlos. Porque en la fe profunda podréis compartir vustrospenurias y sufrimientos Conmigo, podríais darmelos y ser confiados que selos quito. Pero esta creencia profunda sale igualmente del amor.... Y por eso el amor siempre es lo primordial, el amor no se puede apagar, el amor es el remedio primordial que salva de la enfermedad y sufrimiento, de preocupaciones de cualquier tipo.... Pero no sabéis todavía qué bendición sale para vuestro alma si lo aguantaś todo devotamente por la madurez de vuestro alma.... Porque ninguna alma ya tiene la madurez suficiente que este con una claridad de un cristal cuando tiene que despedirse y que Mi luz de amor pudiera inundar por completo y desenfrenado.... Más o menos cada alma tiene pegado impurezas, y cuanto más de estas puede dejar atrás en el mundo, más feliz entrará al reino del más allá y da gracias a Mi como su Dios padre por el tiempo de prueba en la tierra, aunque sea muy pesado. Y cada día en la tierra es una ocasión de verificación, cada día es una posibilidad para el alma de adquirir riquezas espirituales, y cada día pasa y el período de tiempo hasta de su despedida de la tierra se acortará cada vez más.... No durará para siempre, pero el estado del alma tan penoso que sea, puede durar para siempre.... Y si lo miraraís todo el sufrimiento por lo que tenéis que pasar únicamente como remedio de purificación, como condición para una limpieza de vuestro alma de todas las debilidades y fallos, bedigaríais todo el sufrimiento y alegraros de a lo cual, porque os trae avance espiritual y una vez entendido por que hizo falta durante vuestra existencia en la tierra. Debéis entender cada día como un escalón en la escalera a la perfección.... pero que debéis subir para llegar a la meta. Un dia lo vais a reconocer que inútiles fueron todos esos días en los que no tuvisteis sufrir de nada.... a no ser que fueran llenos de caridad en amor.... Entonces la medida del sufrimiento disminuye, y seguramente no hubiera tanta pena y sufrimiento en el mundo, si los hombres realizaran obras de amor altruista, si practicasen el amor para avanzar en la madurez del alma de manera natural. Pero si tenéis que sufrir, debéis dar las gracias por eso y considerarlo como formación para el alma, porque corto es vuestra vida en la tierra, pero es primordial para toda la eternidad.