• Înapoi

Răspuns la întrebări despre imaculata concepție și preferința sufletelor de lumină....

În orice adversitate pământească și spirituală Eu voi fi alături de voi, pentru ca voi să credeți în iubirea Mea, în înțelepciunea și puterea Mea.... Căci vă iubesc infinit, creaturile Mele, și vreau să câștig și dragostea voastră.... Știu despre adversitatea voastră și, de asemenea, despre cum poate fi remediată, iar Eu posed puterea de a o remedia. Și cu câtă plăcere Îmi demonstrez dragostea, înțelepciunea și puterea copiilor care se întorc la Tatăl lor și apelează cu încredere la El pentru a-și aminti de ei și a-i ajuta. Vreau să iau de la voi adversitatea pământească și spirituală, dar în adversitatea pământească vă cer uneori răbdare, pentru că numai Eu știu de ce a trebuit să vină asupra voastră. Dar o voi lua de la voi.... Dar oricine se află în greutăți spirituale nu va trebui să aștepte mult timp, pentru că, dacă doar Mă cheamă să-Mi amintesc de el, Eu sunt deja dispus să-l ajut. Adversitatea spirituală este: Slăbiciunea sufletului, deci voința slăbită, întunericul spiritului și îndoielile recurente.... Adversitatea spirituală este activitatea și influența adversarului Meu, care de foarte multe ori se apropie tocmai de acei oameni care sunt deja ai Mei și pe care ar dori să-i recâștige din nou sub controlul său.... Și atâta timp cât ființa umană trăiește pe Pământ, el va încerca să-și exercite influența și va dori din nou și din nou să o slăbească. Însă, de îndată ce ființa umană se întoarce la Mine, el o înlătură, iar Eu las puterea Mea să se reverse și îi aduc ființei umane lumină și cunoaștere, îi îndeplinesc cererea de a îndepărta adversitatea spirituală.... Trebuie să știți că adversarul Meu este interesat să stingă lumina adevărului care pătrunde pretutindeni cu strălucirea sa strălucitoare și alungă întunericul, în a cărui zonă numai adversarul Meu poate lucra. Astfel, el va încerca să stingă lumina. El va dori să împrăștie umbre peste ea, șoptindu-le oamenilor întrebări îndoielnice și încercând astfel să întunece lumina cunoașterii. Dar Eu nu voi permite aceasta din urmă, în schimb, lumina Mea de adevăr va străluci cu atât mai tare, iar lumina pe care el a încercat să o întunece va străluci cu atât mai tare în noapte.... Iar acolo unde mai există încă o umbră, aceasta va fi mistuită de lumina venită de la Mine care iradiază peste tot, căci în această lumină nu poate exista nimic care să fie întunecat.... Și astfel, "Lumina Eternă Însăși" vă va anunța:

Voi, cei care trăiți pe Pământ.... precum și toate ființele spirituale care au trecut deja prin viața pământească ca ființe umane.... sunteți "spirite căzute cândva", cu puține excepții; căci ființele de lumină se întrupează și pe acest Pământ. Astfel, ființe coboară la voi, oamenii, din împărăția luminii, pentru a vă ajuta în adversități spirituale profunde. Prin urmare, trebuie să faceți diferența între spiritele primordiale care s-au îndepărtat de Dumnezeu și cele care au rămas cu Dumnezeu.... primele se află în abis ca adepți ai adversarului Meu, iar cele din urmă au rămas cu Mine în toată perfecțiunea. Trebuie să faceți, de asemenea, diferența între ființele care încă poartă în ele voința adversarului și ființele care au intrat deja în voința Mea, dar nu sunt încă desăvârșite și, prin urmare, sunt încă expuse influenței sale. Și atunci veți putea înțelege, de asemenea, că acestea din urmă trebuie să fie ajutate, deoarece sunt prea slabe în fața influenței sale. Astfel, veți putea înțelege și misiunea acelor ființe de lumină care se întrupează voluntar pe Pământ pentru a le ajuta. Și atunci veți înțelege și misiunea omului Iisus.... care, în calitate de astfel de ființă de lumină, a dorit să realizeze o operă de salvare care a frânt puterea adversarului Meu.... (19.10.1956) Toți au fost copii ai iubirii Mele.... atât ființele căzute, cât și ființele rămase cu Mine, dar aceste ființe nu rămăseseră la fel, ci deveniseră acum diferite.... erau ființe radiante și lipsite de lumină, care nu puteau locui nici ele în aceleași sfere. Și astfel, "împărăția luminii" și "împărăția întunericului" deveniseră reședința acestor ființe de diferite feluri. Și nu a existat nicio punte între aceste două tărâmuri până la coborârea lui Iisus, un spirit angelic care a rămas cu Mine, care a vrut să construiască această punte și a făcut-o printr-o lucrare unică de milă. Ființele care și-au pierdut odată perfecțiunea din cauza răzvrătirii lor împotriva Mea aveau nevoie de un ajutor, pentru că ele singure erau prea slabe, chiar dacă fusese construit un pod, deoarece adversarul Meu dispunea și el de o mare forță pe care o putea folosi față de foștii săi adepți. Dar ființele rămase alături de Mine erau și ele puternice pentru că se lăsau în permanență pătrunse de forța iubirii Mele.... Astfel, puterea unui spirit de înger necăzut ar fi fost pe deplin suficientă pentru a obține victoria asupra adversarului Meu și pentru a-i smulge pe adepții săi.... Dar acest lucru contrazicea legea Mea de ordine eternă, pentru că atunci liberul arbitru ar fi rămas neobservat de toate ființele care odată l-au urmat în mod voluntar pe adversarul Meu, iar o astfel de victorie ar fi împiedicat ființele să se desăvârșească. Prin urmare, a trebuit să se caute o altă cale.... ,,Iubirea” trebuia să facă un sacrificiu, iar fiecare ființă căzută trebuia să fie liberă să se folosească de acest sacrificiu, deci să dorească ca acesta să fi fost făcut și pentru ea.... Totuși, numai o ființă umană poate face un sacrificiu; o ființă de lumină poate avea cu siguranță voința de a se sacrifica, dar atunci trebuie să facă acest sacrificiu ca ființă umană, deoarece ca ființă de lumină nu poate suferi și, de asemenea, are la dispoziție atât de multă putere, încât orice este posibil pentru ea. O ființă umană, însă, este o ființă slabă, deficitară, sensibilă la suferință și chin și care acum trebuie să facă uz de o voință excesivă dacă își asumă de bună voie suferința și chinul pentru a obține ceva nu pentru ea, ci pentru semenii săi, care ar dori să-și dăruiască iubirea unor oameni nefericiți.... A trebuit să facă un sacrificiu ca "simplă ființă umană" pentru semenii săi.... A trebuit să fie capabilă să sufere și să moară.... Și astfel, veți înțelege acum că omului Iisus nu i s-a permis să aibă merite care să-l marcheze ca ființă umană de un tip excepțional, chiar dacă sufletul său era un spirit de lumină.... Deși nu trecuse prin creație ca sufletele ființelor umane, frații căzuți, acest suflet, atunci când a luat trupul de carne.... care, la fel ca și trupurile celorlalți oameni, era un conglomerat de substanțe spirituale imature, era deci și el plin de aceleași sentimente, pofte și pasiuni pe care omul Iisus avea să învețe să le învingă în timpul vieții Sale pământești. Căci misiunea Sa, în afară de răscumpărare.... răscumpărarea celei mai grave vinovății a păcatului.... era aceea de a exemplifica oamenilor viața care singură le asigura întoarcerea la Mine. Prin urmare, dacă se cerea ceva de la oameni complet inadecvați, slabi și legați de pasiune, trebuia să fie posibilă și îndeplinirea acestei cerințe.... Iar dacă omul Iisus dorea să servească drept exemplu, atunci trebuia să fie exact ca semenii Săi. Originea sa neobișnuită, ca și cea a ființelor de lumină întrupate pe Pământ care vor să ajute oamenii, nu sugerează în niciun caz capacități sau merite neobișnuite care ar fi necesitat o luptă mai puțin dură cu sine însuși pentru a găsi unitatea cu Mine pe Pământ, care este scopul și sarcina fiecărei ființe umane de pe Pământ și pentru care omul Iisus a dat exemplul că se poate realiza. Tot ceea ce Iisus a avut în avans ca spirit de lumină, a dăruit înainte de întruparea Sa ca ființă umană, altfel lucrarea Sa nu ar fi putut fi ceea ce este: Un sacrificiu făcut prin iubire, a cărui binecuvântare a fost destinată să fie benefică tuturor oamenilor.... Dar, de asemenea, nu poate fi negat niciodată că "Dumnezeu Însuși" a făcut acest sacrificiu, deoarece iubirea a fost factorul determinant care a umplut-o pe ființa umană Iisus, astfel încât Eu Însumi am putut fi în El după ce S-a modelat ca ființă umană de bunăvoie, astfel încât Eu am putut să Mă adăpostesc în El, că El a devenit un recipient pentru Mine și astfel El a posedat acum putere și lumină din abundență..... iarăși un proces care nu putea avea loc doar în ființa umană Iisus, ci pe care toți oamenii ar trebui și pot să-l realizeze în ei înșiși, pentru că acum au ajutor în Răscumpărătorul divin Iisus Hristos.... deoarece ca ființă umană a dobândit o măsură de har prin actul Său de mântuire care este acum accesibil oricărei ființe umane.... Și oricine se folosește de el va ajunge și el la țintă. El va găsi la fel de bine unirea cu Mine pe Pământ, va putea primi lumină și putere nelimitate.... (20/10/1956) Cu toate acestea, vi se vor da în continuare lămuriri suplimentare, căci atâta timp cât în voi vor apărea încă întrebări, va fi necesar să vă dau și răspunsul corect. Și cu cât veți dori mai intens acest răspuns, cu atât mai repede va veni la voi: Sufletele care se dezvoltă din abis trebuie să se aștepte la întruparea ca ființă umană ca ultimă etapă a dezvoltării lor pe Pământ, apoi cursul dezvoltării pe Pământ se încheie și sufletul intră în împărăția spirituală, indiferent de forma pe care o are atunci când se leapădă de învelișul său fizic. Prin urmare, aceste suflete parcurg calea conform ordinii divine, se răscumpără din materia dură prin slujire și totuși urcă încet spre înălțime.... Cu toate acestea, sufletele de lumină întrupate pe Pământ coboară pe Pământ doar în scopul unei misiuni, astfel că ele se instalează imediat în corpul uman pentru ca apoi să parcurgă și ele calea pe Pământ ca orice altă ființă umană și astfel să fie și ele supuse tuturor legilor naturii și să trebuiască să lupte și ele pe Pământ.... Astfel, învelișul lor exterior va avea aceleași cerințe față de ei, deoarece este compus din substanțe spirituale încă complet nedezvoltate, din particule sufletești ale unui spirit primordial căzut cândva, care rămâne încă în opoziție totală cu Dumnezeu și pe care sufletul trebuie mai întâi să îl liniștească și să îl transforme, indiferent de luptă. Sufletul nu este conștient de starea sa anterioară de lumină, trupul pământesc îi va provoca aceeași întunecare, numai că iubirea se va aprinde mai repede și mai puternic într-o astfel de persoană și astfel va alunga și întunericul mai repede.... De asemenea, un suflet de sus își va îndrepta mereu privirea în sus, spre Dumnezeu, pe care va învăța să Îl recunoască extrem de repede. De obicei, un astfel de suflet nu are nevoie de un timp atât de îndelungat încât să se unească cu scânteia divină din el însuși, care acum îl poate influența cu ușurință, iar acum spiritul și sufletul încearcă și ele să influențeze învelișul său exterior, și aceasta cu succes. Acum, faptul că sufletul parcurge traseul pe Pământ este întotdeauna legat de faptul evident că sufletul trebuie să lupte, deoarece trebuie să depășească în mod constant obstacolele din această lume pământesc-materială pentru a ajunge la scopul spiritual. Astfel, niciun suflet nu poate urca fără dificultate, nici măcar un suflet de lumină, deoarece la începutul întrupării sale a intrat în abis, într-o stare de ignoranță, de robie și slăbiciune.... Prin urmare, acest lucru trebuie luat întotdeauna în considerare atunci când parcursul terestru al unei ființe de lumină întrupate este considerat ca fiind corespunzător mai ușor. Corpul pământesc este și rămâne o cătușă pentru suflet până când acesta îl părăsește. Și totuși, corpul poate fi totuși și altfel. Trupul poate fi încă adânc în păcat, deci poate avea încă mult din luciferic în el, atunci când se naște din păcat, când doar calitățile satanice îi domină pe oameni, care produc o viață nouă. Și iarăși, o ființă nou trezită la viață poate să-și datoreze viața îndemnului la iubire a doi oameni, impulsurile bune pot deci și ele să se fi revărsat cu preponderență în acea ființă, și astfel învelișul exterior va fi și el de o natură corespunzătoare.... Ea va purta în sine o mare parte din "materialul genetic" și, prin urmare, va trebui să lupte mai mult sau mai puțin greu în viața pământească și, prin urmare, va trebui să ajungă și ea mai mult sau mai puțin ușor la țintă.... Dar nici o existență a ființei umane pe Pământ nu este lipsită de luptă.... Și adesea viața pământească a unei ființe de lumină este extraordinar de dificilă, deoarece sufletul simte inconștient șederea în lumea pământească ca pe un chin și își asumă adesea o existență pământească foarte dificilă de dragul misiunii sale. Procesul de procreare este unul nefericit din cauza eșecului lui Adam, pentru că nu a corespuns voinței lui Dumnezeu, Care a vrut să dea binecuvântarea Sa primului cuplu uman la momentul potrivit. Lucifer a fost implicat în procrearea ființelor umane și nu va renunța niciodată la dreptul său (care i-a fost acordat prin voința lui Adam)...... El va fi mereu implicat în crearea de noi vieți, chiar dacă gradul de iubire al oamenilor i se poate împotrivi până la o anumită limită și se va cere protecția lui Dumnezeu împotriva lui.... Și acum vă va fi de înțeles și faptul că Dumnezeu Însuși, totuși, se împotrivește adversarului Său atunci când Își creează un înveliș fizic pe care vrea să intre odată în posesia lui și care ar trebui să Îi servească deja ca locuință la naștere. Căci Dumnezeu Însuși nu se va uni niciodată cu adversarul Său în activitatea Sa.... Și, la fel, El nu va permite nici ca purtătorul natural al acestui înveliș al Său să fie însușit de adversarul Său.... Căci El, Dumnezeul și Creatorul din veșnicie, Cel care a adus totul la existență, Cel care a atribuit fiecărui lucru scopul și destinul său, are cu adevărat puterea de a naște din Sine tot ceea ce dorește.... astfel, Îi va fi cu adevărat posibil și să aducă la existență o ființă umană fără actul legal al procreării; și Îi va fi cu adevărat posibil și să țină departe pe adversarul Său până la împlinirea voinței Sale.... Căci Dumnezeu se ascunde doar într-un înveliș pur, nu se unește cu ceva impur.... ceea ce nu exclude însă faptul că ființa umană este totuși expusă tuturor asupririlor în această împărăție a imperfecțiunii, în împărăția care aparține adversarului său, și că viața sa pământească nu este deci mai puțin dureroasă și plină de lupte decât cea a semenilor săi. Căci fără luptă nu ar putea exista nici victoria.... Dar adversarul lui Dumnezeu trebuia să fie învins, iar Iisus a îndurat cu adevărat cea mai dificilă bătălie dusă vreodată pe Pământ.... și a îndurat-o ca ființă umană, nu ca Dumnezeu....

Amin

Respondendo a perguntas sobre a imaculada concepção e preferência de almas leves....

Em cada adversidade terrena e espiritual eu estarei ao teu lado para que acredites no Meu amor, na Minha sabedoria e poder.... Pois eu te amo, Minhas criaturas, infinitamente, e também quero ganhar o teu amor.... Eu sei da sua adversidade e também como ela pode ser remediada, e possuo o poder para remediá-la. E com que prazer demonstro o Meu amor, sabedoria e poder aos filhos que se voltam para o Pai e confiantemente Lhe peço que se lembre deles e os ajude. Eu quero tirar de você a adversidade terrena e espiritual, mas na adversidade terrena às vezes exijo a sua paciência, porque só eu sei por que tinha que vir sobre você. Mas eu vou tirar de você.... Mas qualquer pessoa em dificuldade espiritual não terá de esperar muito, pois se apenas Me chama para me lembrar dele, já estou disposto a ajudar. A adversidade espiritual é: fraqueza de alma, vontade assim enfraquecida, escuridão de espírito e dúvida recorrente.... A adversidade espiritual é a actividade e influência do meu adversário, que muitas vezes se aproxima precisamente daquelas pessoas que já são minhas e que ele gostaria de reconquistar sob o seu controlo.... E enquanto o Homem viver na Terra, ele tentará exercer a sua influência e, uma e outra vez, quer enfraquecê-lo. No entanto, assim que o ser humano se volta para Mim, ele o desloca, e eu deixo a Minha força transbordar e trago luz e conhecimento ao ser humano, eu cumpro o seu pedido para evitar a adversidade espiritual.... Você deve saber que Meu adversário está interessado em extinguir a luz da verdade que irrompe por toda parte com seu brilho brilhante e afasta a escuridão, em cuja área somente Meu adversário pode trabalhar. Assim ele vai tentar apagar a luz. Ele vai querer espalhar sombras sobre ela sussurrando perguntas duvidosas às pessoas e tentando assim diminuir a luz da realização. Mas eu não vou permitir este último, em vez disso Minha luz da verdade vai brilhar mais, e a luz que ele tentou obscurecer vai brilhar mais para a noite.... E onde ainda há uma sombra, ela será consumida pela luz radiante de Mim, pois nesta luz nada pode existir que seja escuro.... E assim, a "Luz Eterna" vos anunciará:

Você que vive na terra.... assim como todos os seres espirituais que já passaram uma vez pela vida terrena como seres humanos.... vós sois "espíritos outrora caídos", com poucas exceções; pois os seres de luz também se encarnam nesta terra. Assim, os seres descem a vós, humanos, do reino da luz, a fim de ajudar-vos nas profundas adversidades espirituais. Portanto, você deve diferenciar entre os espíritos originais que se afastaram de Deus e aqueles que permaneceram com Deus.... os primeiros estão no abismo como seguidores do meu adversário e os segundos permaneceram comigo em toda a perfeição. Tendes de distinguir ainda mais entre seres que ainda carregam dentro de si a vontade do adversário e seres que já entraram na Minha vontade, mas que ainda não estão aperfeiçoados e, portanto, ainda expostos à sua influência. E então você também será capaz de entender que estes últimos têm que ser ajudados porque são muito fracos diante da sua influência. Assim você também será capaz de compreender a missão daqueles seres de luz que voluntariamente se encarnam no Éden para ajudá-los. E então você também entenderá a missão do homem Jesus.... que, como um ser de luz, queria realizar um trabalho de resgate que quebrou o poder do meu adversário.... (19.10.1956) Todos eram filhos do Meu amor.... tanto os seres caídos como os que permaneceram comigo, mas estes seres não permaneceram os mesmos, agora tinham se tornado diferentes.... eles eram seres radiantes e sem luz que também não podiam habitar nas mesmas esferas. E assim o "reino da luz" e o "reino das trevas" tinham se tornado a morada desses seres de diferentes tipos. E não havia ponte entre esses dois reinos até a descida de Jesus, um espírito angélico que permaneceu comigo, que quis construir essa ponte e o fez através de uma obra única de misericórdia. Os seres que uma vez perderam a sua perfeição devido à sua rebelião contra Mim precisavam de um ajudante, porque eram demasiado fracos por si mesmos, mesmo que uma ponte tivesse sido construída, porque o meu adversário também tinha à sua disposição uma grande força que podia usar para com os seus antigos seguidores. Mas os seres que ficaram comigo também eram poderosos porque se deixavam constantemente permear pela Minha força de amor.... Assim, a força de um espírito anjo não caído teria sido totalmente suficiente para alcançar a vitória sobre o meu adversário e para afastar dele os seus seguidores.... Mas tal contradizia a Minha lei de ordem eterna, porque então o livre arbítrio teria passado despercebido a todos os seres que uma vez seguiram voluntariamente o Meu adversário, e tal vitória teria impedido os seres de se aperfeiçoarem a si próprios. Portanto, um caminho diferente teve que ser procurado.... O "amor" tinha que fazer um sacrifício, e cada ser caído tinha que ser livre para fazer uso desse sacrifício, e assim querer que ele tivesse sido feito para ele também.... No entanto, só um ser humano pode fazer um sacrifício; um ser de luz pode certamente ter a vontade de se sacrificar a si mesmo, mas então tem que fazer o sacrifício como ser humano, porque como ser de luz não pode sofrer e também tem tanta força à sua disposição que tudo é possível para ele. Um ser humano, porém, é um ser fraco, deficiente, sensível ao sofrimento e ao tormento e que agora tem de reunir uma quantidade excessiva de força de vontade se tomar voluntariamente o sofrimento e o tormento sobre si próprio para alcançar algo não para si próprio, mas para os seus semelhantes, que gostaria de conceder o seu amor a pessoas infelizes.... Teve de fazer um sacrifício como "mero ser humano" pelos seus semelhantes.... Tinha de ser capaz de sofrer e morrer.... E assim você entenderá agora que o homem Jesus não foi autorizado a ter nenhum mérito que O marcasse como um ser humano de uma espécie excepcional, mesmo que Sua alma fosse um espírito de luz.... Embora não tivesse passado pela criação como as almas dos seres humanos, os irmãos caídos, essa alma, quando assumiu o corpo de carne.... que, como os corpos de outras pessoas, era um conglomerado de substâncias espirituais imaturas, estava, portanto, também cheia dos mesmos sentimentos, anseios e paixões que o homem Jesus devia aprender a superar durante a sua vida terrena. Para Sua missão, além da redenção...., a redenção da mais séria culpa do pecado.... foi exemplificar às pessoas a vida que só a mim garantiu o seu retorno. Portanto, se algo era exigido de pessoas completamente inadequadas, fracas e apaixonadas, também tinha de ser possível realizar essa exigência.... E se o homem que Jesus queria servir de exemplo, então Ele tinha que ser exatamente como os Seus semelhantes. Sua origem incomum, assim como a dos seres leves encarnados na Terra que querem ajudar as pessoas, de modo algum sugere capacidades ou méritos incomuns que teriam exigido uma batalha menos dura consigo mesmo para assim encontrar a unidade comigo na Terra, que é o objetivo e a tarefa de todo ser humano na Terra e para a qual o homem Jesus deu o exemplo de que ela pode ser alcançada. Tudo o que Jesus tinha de antemão como espírito de luz Ele deu antes da Sua encarnação como ser humano, senão a Sua obra não poderia ter sido o que é: um sacrifício feito por amor, cuja bênção foi destinada a ser dada a todas as pessoas.... Mas também nunca se pode negar que "o próprio Deus" fez esse sacrifício, porque o amor foi o fator determinante que encheu o ser humano Jesus de tal maneira que Eu mesmo pude estar Nele depois que Ele se moldou como um ser humano de sua livre vontade, de tal maneira que pude me abrigar Nele, que Ele se tornou um receptáculo para Mim e assim Ele agora possuía força e luz em abundância..... novamente um processo que poderia não só ter lugar no ser humano Jesus mas que todas as pessoas devem e podem realizar em si mesmas, porque agora têm ajuda no divino Redentor Jesus Cristo.... porque como ser humano Ele adquiriu uma medida de graça através do Seu acto de Salvação que agora é acessível a todo o ser humano.... E quem fizer uso dela também alcançará o objetivo. Ele também encontrará a união comigo na Terra, ele poderá receber luz e força ilimitadas.... (20/10/1956) No entanto, ainda lhe serão prestados mais esclarecimentos, pois enquanto ainda surgirem dúvidas em si, também será necessário dar-lhe a resposta certa. E quanto mais intensamente desejares esta resposta, mais depressa ela te chegará: As almas que se desenvolvem a partir do abismo têm que esperar a encarnação como ser humano como o último estágio do seu desenvolvimento na Terra, então o curso do desenvolvimento na Terra está terminado e a alma entra no reino espiritual, não importa como ela seja moldada quando se desfaz da sua cobertura física. Estas almas, portanto, percorrem o caminho de acordo com a ordem divina, redimem-se da matéria dura através do serviço e, no entanto, ascendem lentamente à altura.... Contudo, as almas de luz encarnadas na Terra só descem à Terra com o propósito de uma missão, portanto, elas se movem imediatamente para o corpo humano a fim de então também percorrer o caminho na Terra como qualquer outro ser humano e, portanto, também estar sujeito a todas as leis da natureza e também ter que lutar na Terra.... Assim, sua casca exterior lhes fará as mesmas exigências, porque é composta de substâncias espirituais ainda completamente não desenvolvidas, de partículas da alma de um espírito original outrora caído, que ainda permanece em completa oposição a Deus e que a alma primeiro tem de acalmar e transformar, custe o que custar. A alma não está consciente do seu estado anterior de luz, o corpo terreno irá causar-lhe o mesmo escurecimento, só o amor se acenderá mais rápido e mais forte em tal pessoa e assim também afastará a escuridão mais rapidamente.... Uma alma vinda de cima também virará sempre os olhos para cima, para Deus, a quem aprenderá a reconhecer muito rapidamente. Tal alma geralmente não precisa de tanto tempo que se una com a centelha divina em si mesma, que agora pode facilmente influenciá-la e agora espírito e alma também tentam influenciar sua casca exterior, e isto com sucesso. Agora o fato de a alma percorrer o curso da Terra está sempre ligado com o fato evidente de que a alma tem que lutar porque tem que superar constantemente os obstáculos neste mundo terreno-material para alcançar o objetivo espiritual. Assim, nenhuma alma pode subir sem dificuldade, nem mesmo uma alma de luz, porque no início da sua encarnação entrou no abismo, num estado de ignorância, de escravidão e fraqueza.... Isto deve, portanto, ser sempre levado em consideração quando o curso terreno de um ser de luz encarnado é considerado como correspondentemente mais fácil. O corpo terreno é e permanece um grilho para a alma até que ela o abandone. E ainda assim o corpo também pode ser diferente. A carne ainda pode estar profundamente em pecado, portanto ainda tem muito do luciférico nele, quando nasce do pecado, quando apenas qualidades satânicas dominam as pessoas, que produzem uma nova vida. E mais uma vez, um ser recém-desperto para a vida pode dever a sua vida ao impulso de amor de duas pessoas, por isso os bons impulsos também podem ter fluido predominantemente para dentro desse ser, e assim a concha exterior também será de uma natureza correspondente.... Ela carregará grande parte do "material genético" dentro de si e, portanto, terá que lutar mais ou menos duramente na vida terrena e, portanto, também atingir o objetivo mais ou menos facilmente.... Mas a existência de nenhum ser humano na Terra é sem luta.... E muitas vezes a vida terrena de um ser de luz é extraordinariamente difícil porque a alma sente inconscientemente a permanência no mundo terreno como um tormento e muitas vezes assume para si uma existência terrena muito difícil por causa da sua missão. O processo de procriação é um processo sem bênção devido ao fracasso de Adão, pois não correspondeu à vontade de Deus, que quis dar Sua bênção ao primeiro casal humano no momento certo. Lúcifer esteve envolvido na procriação de seres humanos, e nunca renunciará ao seu direito (concedido a ele pela vontade de Adão)..... Ele estará sempre envolvido na criação de uma nova vida, mesmo que o grau de amor das pessoas possa resistir-lhe até um certo limite e a proteção de Deus será solicitada contra ele.... E agora também será compreensível para você que o próprio Deus, entretanto, resista ao Seu adversário quando Ele cria uma concha física para Si mesmo, da qual Ele quer se apoderar e que já deveria servi-lo como uma morada ao nascer. Pois o próprio Deus nunca se unirá ao seu adversário em sua atividade.... E da mesma forma Ele não permitirá que o portador natural desta sua capa seja apreendido pelo seu adversário.... Pois Ele, o Deus e Criador desde a eternidade, que tudo trouxe à existência, que tudo atribuiu ao seu propósito e destino, tem verdadeiramente o poder de trazer de Si mesmo tudo o que Ele quer.... assim também será possível para Ele trazer um ser humano à existência sem o ato legal da procriação; e também será verdadeiramente possível para Ele manter o seu adversário afastado até que a sua vontade seja feita.... Porque Deus só se esconde em pura concha, Ele não se une com algo impuro.... que, no entanto, não exclui o fato de que o ser humano esteja exposto a todas as opressões neste reino de imperfeição, no reino que pertence ao seu adversário, e que sua vida terrena não seja, portanto, menos dolorosa e cheia de luta do que a de seus semelhantes. Pois sem luta também não pode haver vitória.... Mas o adversário de Deus teve de ser derrotado, e Jesus passou verdadeiramente a batalha mais difícil jamais travada na Terra.... e Ele passou-o como um ser humano, não como Deus....

>Amém