• Înapoi

Calea îngustă și cea largă....

Calea pe care o urmezi pe Pământ poate fi glorioasă, confortabilă și plină de bucurie.... dar și anevoioasă și dificilă pentru tine, iar tu alegi de cele mai multe ori calea ușoară, egală și te bucuri de tot ceea ce îți oferă această cale în plăceri și delicii.... Te ferești de calea îngustă, care este grea, și nu te întrebi despre scopul căii pe care ai luat-o. Este suficient să te poți bucura pentru moment de gloria pe care ți-o promite calea largă, dar nu te gândești unde duce. Totuși, din când în când se desprind din ea drumuri înguste, iar la aceste intersecții sunt mereu mesageri care te cheamă și te îndeamnă să o iei pe acele drumuri care nu sunt plate, ci necesită o ascensiune, motiv pentru care trebuie să te folosești de forță pentru a stăpâni ascensiunea.... Dar mesagerii vă promit și un țel glorios, vă asigură că nu veți înfrunta în zadar greutățile căii, că țelul vă va răsplăti din plin pentru toate greutățile, pentru toate sacrificiile pe care această cale îngustă vi le-a cerut. De fiecare dată vei avea ocazia să schimbi drumul larg, pentru că de fiecare dată vei întâlni acești mesageri care te vor avertiza să îți continui drumul și vor încerca să te atragă pe calea care duce în sus. Trebuie să le ascultați, trebuie să vă gândiți serios că sunteți în pericol dacă continuați neabătut pe calea care nu poate duce niciodată în sus, pentru că nu vă cere niciun efort atunci când pare că merge drept, dar duce tot mai jos, spre adânc. Ar trebui să vă îngrijorați voi înșivă dacă viața voastră pământească vă aduce întotdeauna împlinirea dorințelor voastre, pentru că trebuie să recunoașteți că doar plăcerile pământești sunt întotdeauna plăcerile lumești pe care le doriți și vi le creați voi înșivă.... Plăceri care trec ca niște vise, din care nu vă rămâne nimic de valoare, ci mai degrabă vă lasă un sentiment de stinghereală și de disconfort dacă vă duceți serios la judecată cu voi înșivă.... Drumul pe care mergi este într-adevăr mărginit de garduri vii înflorite și te simți confortabil în astfel de împrejurimi, dar ele nu sunt nimic real, sunt doar pretexte și acoperiri menite să ascundă ceea ce se află în spatele lor, și te-ai speria dacă ai putea privi prin ele și ai descoperi noroiul pe care aceste garduri înflorite sunt menite doar să îl ascundă. Dar căile care duc în sus necesită depășirea unor denivelări și nu este ușor să parcurgi astfel de drumuri, însă un țel glorios îl cheamă pe cel care merge în vârf, el vede o lumină care strălucește deasupra lui și care se revarsă asupra lui într-un mod incomparabil de plăcut și îl face să uite toate greutățile. Iar rătăcitorul știe că nu este vorba de o lumină orbitoare, știe că îl așteaptă adevărata casă, care îi va oferi atunci toate gloriile. Iar el parcurge cu bucurie și veselie calea grea, nu dă atenție dificultăților, pentru că primește mereu putere de sus și, de aceea, ajunge în siguranță la țelul său.... El se întoarce în casa Tatălui pentru a fi și a rămâne fericit în veci....

Amin

O caminho estreito e o largo....

O caminho que se toma na terra pode ser glorioso, confortável e cheio de alegria.... mas também árduo e difícil para si, e na maioria das vezes escolhe o caminho fácil, uniforme e desfruta de tudo o que este caminho lhe oferece em termos de alegrias e prazeres.... Afasta-se do caminho estreito, que é árduo, e não pergunta sobre o objectivo do caminho que tomou. Basta-lhe poder desfrutar das glórias para o momento que o amplo caminho lhe promete, mas não pensa onde ele o leva. No entanto, uma e outra vez caminhos estreitos ramificam-se a partir dele, e há sempre mensageiros nestes cruzamentos que o chamam e aconselham a tomar aqueles caminhos que não são planos mas requerem uma ascensão, razão pela qual tem de usar a força para dominar a ascensão..... Mas os mensageiros também lhe prometem um objectivo glorioso, eles asseguram-lhe que não irá tomar as dificuldades do caminho em vão, que o objectivo irá recompensá-lo ricamente por todas as dificuldades, por todos os sacrifícios que este caminho estreito lhe exigiu. Uma e outra vez, terá a oportunidade de mudar o caminho largo, pois, uma e outra vez, encontrará estes mensageiros que o avisam para continuar o seu caminho e tentam atraí-lo para o caminho que o leva para cima. Deve ouvi-los, deve considerar seriamente que está em perigo se continuar inabalavelmente no caminho que nunca pode conduzir para cima porque não exige de si nenhum esforço quando parece estar a ir a direito mas conduz cada vez mais para baixo, para a profundidade. Devíeis preocupar-vos se a vossa vida terrena vos traz sempre a realização do vosso desejo, pois tendes de admitir a vós próprios que só desejais prazeres mundanos e criais para vós próprios.... Prazeres que passam como sonhos, dos quais nada de valor permanece para vós, mas que vos deixam com um sentimento de estagnação e desconforto se vos levardes seriamente a tribunal.... A estrada por onde anda é de facto delimitada por sebes floridas e sente-se confortável em tais ambientes, mas não são nada reais, são apenas pretensões e coberturas destinadas a esconder o que está por trás delas, e ficaria chocado se pudesse olhar através delas e descobrir o lodo que estas sebes floridas se destinam apenas a esconder. Mas os caminhos que levam para cima requerem a superação de solavancos, e não é fácil cobrir tais caminhos, no entanto um glorioso objectivo acena ao caminhante no topo, ele vê uma luz a brilhar por cima dele que se derrama sobre ele de uma forma incomparavelmente agradável e o faz esquecer todas as dificuldades. E o vagabundo sabe que esta não é uma luz ofuscante, sabe que o verdadeiro lar o espera, o que lhe oferecerá então todas as glórias. E ele cobre com alegria e alegria o árduo caminho, não presta atenção às dificuldades, pois recebe constantemente força de cima e, portanto, também alcança com segurança o seu objectivo.... Ele regressa à casa do seu Pai para ser e permanecer feliz para sempre...._>Ámen