• Înapoi

Iisus a fost conștient de lucrarea Sa dinainte....

Am vrut să sufăr pentru voi și de aceea M-am pregătit în mod conștient pentru moartea pe cruce.... Știam despre calea extrem de dificilă a suferinței pe care trebuia să o parcurg pentru a vă răscumpăra din adversitate și moarte.... Am văzut totul înaintea Mea și nimic nu era secret pentru Mine ceea ce trebuia să îndur, și totuși am mers spre aceasta.... Nu M-am apărat, nu am fugit de pericol, ci am mers conștient în întâmpinarea lui. Pentru că nu am văzut doar acest parcurs al actului Meu de Mântuire, am văzut slăbiciunea și robia creaturilor Mele care zăceau la pământ în cea mai mare adversitate și cărora nu puteam să le aduc izbăvirea decât prin suferința și moartea Mea pe cruce.... În mod strălucitor și clar, totul stătea în fața ochiului Meu spiritual, puterea crudă a adversarului Meu, distanța abisală a celui căzut de Dumnezeu, care creștea constant.... Am văzut întunericul cel mai adânc pe de o parte și cea mai strălucitoare lumină și beatitudine pe de altă parte.... Am venit din lumină și am vrut să duc lumina și în întuneric, dar pentru aceasta era nevoie de o punte, trebuia să ofer ceva în schimb pentru a avea dreptul de a ridica sufletele chinuite din adâncuri spre lumină.... A trebuit să-mi folosesc viața pentru a cumpăra viața creaturilor nenorocite. Nu exista decât acest singur mod de dăruire:.... de a sacrifica cel mai înalt lucru pe care îl posedam.... Viața Mea, din dragoste pentru cei care erau morți ca urmare a păcatului. Cu Viața Mea a trebuit să plătesc pentru viața lor.... luminos și clar totul era în fața ochilor Mei, și de aceea am suferit de nedescris înainte, pentru că am fost creat ca ființă umană cu aceleași sentimente ca și voi.... cu frica de moarte, de suferințele cumplite și de Mine Însumi, că aș putea slăbi, că puterea Mea era prea slabă și că frații Mei căzuți vor trebui să rămână în mare adversitate dacă nu reușesc.... dar puterea Mea creștea cu cât se apropia ziua în care trebuia să se întâmple.... Puterea Mea a crescut, la fel ca și dragostea Mea pentru omenirea nenorocită a cărei nevoie o recunoșteam din ce în ce mai mult în fiecare zi.... Și, deși am fost afectat temporar de slăbiciune în vederea a ceea ce Mă aștepta, voința Mea nu a slăbit pentru a duce la bun sfârșit lucrarea pe care o începusem.... Căci ființa umană din Mine a rămas mereu unită cu Tatăl, Care M-a umplut de putere, astfel încât iubirea Mea a devenit tot mai puternică și, în cele din urmă, am intrat în moarte pe deplin conștient, pentru că acum recunoșteam, de asemenea, că moartea trebuia să fie învinsă și că aceasta era și sarcina Mea.... Calea spre cruce a fost amară și chinuitoare, pentru că a trebuit să trec prin cel mai adânc întuneric pentru a deschide poarta împărăției luminii pentru toți cei care vor să urce din adâncuri spre lumină.... Dar, ca ființă umană, a trebuit să îndur cele mai amare suferințe și chinuri pentru a vă ajuta pe voi, care erați iremediabil pierduți fără actul Meu de Mântuire, fără moartea Mea pe cruce.... Și de aceea, existența Mea pământească ca ființă umană a fost nespus de dureroasă, căci din momentul în care Tatăl Mi S-a revelat în învelișul Meu, am știut și Eu tot ceea ce Mă aștepta, și totuși am luat de bunăvoie calea crucii, căci nu voința Tatălui, ci dragostea Mea pentru cel căzut M-a împins să săvârșesc actul de Mântuire, iar această dragoste Mi-a dat puterea de a persevera până în ceasul morții....

Amin

Jezus was zich tevoren van Zijn werk bewust

Ik wilde voor u lijden en bereidde Me daarom bewust voor op de dood aan het kruis. Ik was op de hoogte van de buitengewoon zware lijdensweg die Ik moest gaan om u te verlossen uit nood en dood. Ik zag alles voor Me en voor Mij was niets geheim van wat Ik moest verduren. En toch ging Ik er op af. Ik verzette Me niet. Ik ontvluchtte het gevaar niet, maar trad het bewust tegemoet. Want Ik zag niet alleen dit verloop van Mijn verlossingswerk, Ik zag de zwakheid en het gebonden zijn van mijn schepselen die in grootste nood terneer lagen en aan wie Ik alleen bevrijding kon brengen door mijn lijden en sterven aan het kruis.

Helder en duidelijk stond alles Me geestelijk voor ogen, de gruwelijke macht van mijn tegenstander, de afgronddiepe verwijdering van het van God afgevallene die steeds groter werd. Ik zag de diepste duisternis aan de ene kant en het helderste licht en gelukzaligheid aan de andere kant. Ik kwam uit het licht en wilde het licht ook in de duisternis dragen, maar daar was een brug voor nodig. Ik moest er iets voor aanbieden om het recht te hebben de gekwelde zielen uit de diepte op te heffen naar het licht.

Ik moest mijn leven inzetten om het leven van de ongelukkige schepselen te kopen. Er was alleen maar deze ene weg van zelfopoffering, van het offer van het hoogste goed dat Ik bezat - mijn leven. Uit liefde voor diegenen die dood waren als gevolg van de zonde, moest Ik met mijn leven voor hun leven betalen. Helder en duidelijk stond Mij alles voor ogen en Ik leed tevoren al ontzaglijk, omdat Ik als mens met dezelfde gevoelens was geschapen als u, met de vrees voor de dood, voor het vreselijke lijden en voor Mij zelf, dat Ik zwakker zou kunnen worden. Dat mijn kracht te zwak zou zijn en dat mijn gevallen broeders verder in de grootste nood zouden moeten blijven wanneer Ik faalde. Maar mijn kracht groeide, hoe dichterbij de dag kwam dat het zou moeten gebeuren. Mijn kracht groeide evenals mijn liefde voor de ongelukkige mensheid wier nood Ik dagelijks beter inzag. En mijn wil om het werk te voltooien dat Ik was begonnen, werd niet zwakker, ondanks dat Ik soms door een zwakheid overvallen werd bij het zien van datgene wat voor Me lag. Want het menselijke in Mij bleef altijd verbonden met de Vader die Mij met kracht vervulde zodat mijn liefde steeds machtiger werd en Ik tenslotte in het volle bewustzijn de dood inging, omdat Ik nu ook inzag dat de dood zou moeten worden overwonnen en dat ook dit mijn taak was.

De weg naar het kruis was bitter en kwellend, want Ik moest door de diepste duisternis heen om de poort naar het lichtrijk te openen voor allen die uit de diepte omhoog wilden klimmen naar het licht. Maar als mens moest Ik het bitterste lijden en de kwellingen verduren om u te helpen die zonder mijn daad van verlossing, zonder mijn dood aan het kruis, reddeloos verloren zouden zijn.

En daarom was ook mijn bestaan op aarde als mens ontzettend smartelijk. Want vanaf het moment dat de Vader zich in mijn omhulling openbaarde, was Ik ook op de hoogte van alles wat Mij te wachten stond. En toch ging Ik vrijwillig de weg naar het kruis, want niet de wil van de Vader, maar mijn liefde voor het gevallene dreef Mij aan om het werk van verlossing te volbrengen. En deze liefde gaf Mij de kracht om vol te houden tot aan het uur van de dood.

Amen