• Înapoi

Rugăciune în smerenie....

Adevărata smerenie a inimii aparține rugăciunii drepte, numai atunci Îmi este plăcută, căci smerenia față de Mine este și dovada iubirii față de Mine, pentru că iubirea nu vrea niciodată să stăpânească, ci să slujească.... De aceea, oricine Îmi cere cu un sentiment de iubire în inima sa va putea doar să se apropie cu umilință de Mine, Eu îi voi întoarce iubirea și îi voi dărui harul Meu.... Dar cine nu are smerenia cea dreaptă, a cărui rugăciune nu este decât un strigăt de frică pentru Mine, pe care îl recunoaște în inima sa, dar nu iubește, pentru că el însuși nu a devenit încă iubire și pentru că el însuși nu arată iubire față de aproapele său, nici de la mine nu poate primi iubire și har. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care cererile rămân neîmplinite, pentru că Eu cer umilința inimii, deoarece este dovada iubirii pentru Mine. Smerenia inimii elimină orice gând arogant, elimină acțiunile lipsite de iubire, căci iubirea și smerenia merg împreună, dar nu una împotriva celeilalte. De aceea, o inimă umilă Îmi este plăcută și o umplu de har și iubire. Dar umilința profundă nu constă în comportamentul exterior al unei persoane, căci acesta Îmi este întotdeauna detestabil. Smerenia față de Mine se exprimă doar în rugăciune, smerenia față de aproapele în slujirea iubirii aproapelui. Dar gesturile exterioare simulează adesea umilința, în timp ce inima nu o simte. Dar Eu văd până în fundul sufletului.... Nu mă las înșelat de aparențe și, de aceea, semnul harului Meu va fi rar găsit acolo unde se trezește aparența exterioară a umilinței, acolo unde semenii ar trebui să o recunoască în gesturi, în postură sau în cuvinte care sună umil.... Eu sunt atent doar la smerenia inimii și îi iau în considerare pe acei oameni, chiar dacă în exterior se impun și nu dau dovadă de supunere. Dar oricine este activ în slujirea iubirii aproapelui nu se înalță pe sine și rămâne întotdeauna un slujitor al Domnului, pentru că el împlinește porunca Mea, face ceea ce i-a poruncit Domnul său, se subordonează voinței Mele fără a fi obligat să facă acest lucru. Și astfel, dacă se va ruga Mie, cererea lui va fi la fel ca cea a unui slujitor față de Domnul sau ca cea a unui copil față de Tatăl său, căruia copilul se supune cu dragoste și îi încredințează cu adâncă umilință grijile sale.... nu va porunci, ci va cere, semn de umilință, de recunoaștere a Celui care îi va îndeplini cererea.... o recunoaștere a puterii și iubirii Sale.... iar cererea sa nu va rămâne neîndeplinită.... Rugați-vă cum se cuvine și vi se va împlini întotdeauna....cereți, dar nu porunciți.... rămâneți profund umili în inimă pentru ca harul Meu să vă poată copleși și să știți că nu am nevoie niciodată de un semn exterior, că semnele exterioare nu Îmi sunt niciodată plăcute, pentru că sunt cu ușurință o acoperire pentru cei care nu sunt profund sinceri, care vor să înșele și a căror inimă simte altfel decât pare. De aceea, nu le dați atenție și nu-i imitați, ci slujiți-l pe aproapele vostru cu iubire și veți fi împodobiți cu adevărata smerenie a inimii, care Îmi place și pe care o pot răsplăti cu har din belșug.....

Amin

Gebet in Demut....

Zum rechten Gebet gehört wahre Demut des Herzens, dann erst ist es Mir wohlgefällig, denn die Demut Mir gegenüber ist auch ein Beweis der Liebe zu Mir, weil die Liebe niemals herrschen will, sondern dienet.... Und wer Mich also bittet mit dem Gefühl der Liebe im Herzen, der wird auch nur demütig vor Mich hintreten können, seine Liebe erwidere Ich und schenke ihm Meine Gnade.... Wem aber die rechte Demut mangelt, dessen Gebet ist nur ein Angstruf zu Mir, Den er wohl im Herzen anerkennt, nicht aber liebt, weil er selbst noch nicht zur Liebe geworden ist und, weil er selbst dem Nächsten keine Liebe entgegenbringt, auch von Mir keine Liebe und Gnade empfangen kann. Dies ist auch oft der Grund, daß Bitten unerfüllt bleiben, denn die Demut des Herzens verlange Ich, weil sie der Beweis der Liebe zu Mir ist. Demut des Herzens schaltet jeden überheblichen Gedanken aus, sie schaltet liebloses Handeln aus, denn Liebe und Demut gehen miteinander, nicht aber gegeneinander. Darum ist ein demütiges Herz Mir wohlgefällig, und Ich überschütte es mit Gnade und Liebe. Die tiefe Demut liegt aber nicht im äußeren Gebaren des Menschen, denn dieses ist Mir allzeit verhaßt.... Die Demut Mir gegenüber kommt allein im Gebet zum Ausdruck, die Demut dem Nächsten gegenüber in dienender Nächstenliebe. Äußere Gebärden aber täuschen oft Demut vor, während das Herz solche nicht empfindet. Doch Ich sehe auf den Grund der Seele.... Ich lasse Mich nicht täuschen durch den Schein, und daher wird das Zeichen Meiner Gnade selten dort zu finden (sein = d. Hg.), wo nach außen der Schein der Demut erweckt wird, wo die Mitmenschen solche erkennen sollen in Gebärden, in der Haltung oder demütig klingenden Worten.... Ich achte nur auf die Demut des Herzens, und jene Menschen bedenke Ich, wenngleich sie nach außen sich behaupten und keine Unterwürfigkeit zur Schau tragen. Wer aber in dienender Nächstenliebe tätig ist, der überhebt sich nicht und bleibt allzeit ein Diener des Herrn, denn er erfüllt Mein Gebot, er tut, wie es sein Herr geboten hat, er unterordnet sich Meinem Willen, ohne dazu gezwungen zu sein. Und so er also zu Mir betet, wird seine Bitte gleichfalls die eines Dieners dem Herrn gegenüber sein oder die eines Kindes zum Vater, Dem das Kind in Liebe sich unterstellt und tief demütig Ihm seine Sorgen anvertraut.... es wird nicht fordern, sondern bitten, ein Zeichen der Demut, des Anerkennens Dessen, Der ihm die Bitte erfüllen soll.... ein Anerkennen Seiner Macht und Liebe.... und seine Bitte bleibt nicht unerfüllt.... Betet recht, so soll euch auch allezeit Erfüllung werden.... bittet, aber fordert nicht.... bleibt tief demütig im Herzen, auf daß Meine Gnade euch überströmen kann, und wisset, daß Ich niemals eines äußeren Zeichens bedarf, daß Mir äußere Zeichen niemals wohlgefällig sind, weil sie leicht ein Deckmantel sind für die, die nicht zutiefst wahrhaftig sind, die täuschen wollen und deren Herzen anders empfinden, als es scheint. Darum achtet auch nicht jener oder eifert ihnen nach, sondern dienet in Liebe dem Nächsten, und es wird euch wahre Demut des Herzens zieren, die Mein Gefallen findet und die Ich mit reicher Gnade lohnen kann....

Amen