Sursa: https://www.bertha-dudde.org/ro/proclamation/8571

8571 Cea mai dificilă sarcină pământească - dar inevitabilă - dacă vrem să obținem viața veșnică

iulie 27, 1963: Carte 90

Scopul existenței pământești ca ființă umană.... Considerați-vă existența voastră ca ființe umane doar ca o scurtă secțiune dintr-o perioadă de dezvoltare infinit de lungă, dar de o importanță imensă, pentru că în acest scurt timp trebuie să luați o decizie de voință care vă determină soarta în eternitate.... Pentru că puteți încheia acest proces de dezvoltare, dar îl puteți prelungi din nou pentru o perioadă de timp infinit de lungă, ceea ce înseamnă fericire sau agonie pentru sufletul vostru...., adevăratul Sine al ființei umane...., astfel că voi înșivă luați această decizie în calitate de ființe umane.Voi, oamenii, vă gândiți puțin la acest lucru, dar timpul vieții pământești trece repede și rezultatul acestui lucru are un efect.... Sunteți informați de nenumărate ori despre aceasta și totuși nu acordați prea multă atenție la ceea ce vi se spune, altfel ați trăi conștient și ați face un efort pentru a vă îndrepta spre scopul corect. Dar atunci trebuie să credeți și într-un Dumnezeu și Creator căruia îi datorați existența voastră și trebuie să stabiliți legătura cu El, atunci veți primi și puterea de a vă schimba pe Pământ conform voinței Sale. Trebuie să știți despre acest Dumnezeu și Creator pentru a vă supune Lui și voinței Sale..... Și trebuie să cunoașteți scopul existenței voastre ca ființe umane.... pentru a trăi în mod corespunzător pe Pământ...., adică pentru a atinge scopul pentru care trăiți pe Pământ.... Și nu veți fi lăsați în ignoranță, voința lui Dumnezeu vă va fi făcută cunoscută de fiecare dată, indiferent de modul în care se întâmplă acest lucru. Pentru că Dumnezeu vorbește oamenilor, le vorbește direct, de îndată ce sunt date premisele pentru aceasta..... Sau El le dă oamenilor clarificări prin intermediari.... Cu toate acestea, El nu îi lasă niciodată pe oameni fără să cunoască voința Sa, deoarece prin această cunoaștere ei își pot conduce corect transformarea lor pământească și astfel își pot finaliza dezvoltarea atâta timp cât trăiesc pe Pământ. Totuși, se pot închide în fața oricărei explicații, se pot îndepărta de Dumnezeu, pot deveni necredincioși și nu vor accepta niciun motiv mai profund pentru viața pământească. Ei se pot imagina doar ca locuitori ai unei creații a cărei viață nu este decât un scop în sine, iar acum se ocupă de viața lor doar din acest punct de vedere.... Și atunci nu vor accepta nici voința lui Dumnezeu, care cere o viață de iubire, ci va prevala voința lor, care se bazează doar pe iubirea de sine, care vrea doar să își ofere cea mai mare plăcere posibilă și se va gândi doar la sine, dar niciodată la aproapele său..... Gândirea unei astfel de persoane este complet greșită și nu-și va atinge niciodată scopul pe Pământ dacă nu se schimbă..... Își va trăi viața pământească în zadar și își va pregăti o soartă cumplită pentru sufletul său. Cu toate acestea, nici nu poate fi împiedicat să facă acest lucru, deoarece are liberul arbitru și nu va fi privat în niciun fel nici în ceea ce privește recunoașterea adevărului, deoarece acesta îi va fi întotdeauna transmis într-un fel sau altul, trebuie doar să-și formeze o părere corectă despre el și sufletul său va obține și el beneficiul potrivit. Dar tocmai formarea acestei păreri va fi omisă de către el, mulțumidu-se cu ceea ce poate pricepe cu simțurile sale pământești.... cu lumea și bunurile ei.... și se va lăsa captivat de acestea și nu va face nici un pas înainte în dezvoltarea sa, pentru că îi lipsește orice condiție prealabilă, cum ar fi iubirea și legătura sufletească cu Dumnezeu, prin care ar putea ajunge la realizarea interioară și care atestă voința sa corect orientată..... Cu toate acestea, voința ființei umane este liberă și trebuie să fie liberă și în timpul vieții sale pământești, pentru ca ea să poată lua o decizie și să aibă din nou ocazia de a intra în starea sa inițială și de a redeveni ceea ce a fost la început..... Căci el ar fi veșnic incapabil să atingă beatitudinea supremă dacă ar rămâne o ființă lipsită de libertate și nu ar putea lua de bunăvoie calea spre Dumnezeu, Care îi garantează această beatitudine supremă.... Tot ceea ce a ieșit din Dumnezeu, ca ființă liberă, trebuie să rămână în această libertate și în dorința de a ajunge la Dumnezeu, atunci va fi și va rămâne fericit la nesfârșit.... Ființele create de Dumnezeu și-au pierdut odată această libertate și se aflau într-o stare mizerabilă care a durat veșnicii întregi, dar într-o zi Dumnezeu le va reda această libertate, dar numai în scopul întoarcerii lor finale la El... în scopul de a lua o decizie liberă pentru sau împotriva Lui.... Iată de ce viața pământească ca ființă umană este atât de semnificativă și totuși nu este recunoscută în mod corespunzător.... Adversarul îi va arăta în continuare ființei umane că multe lucruri sunt importante și că merită să se străduiască pentru ele, dar că ființa umană ajunge să aibă o gândire confuză și încearcă doar să ofere confort trupului său, dar ignoră complet sufletul și astfel își ratează scopul vieții pământești. Dar, din nou și din nou, atenția ființei umane va fi ghidată către sensul și scopul existenței pământești. Și într-o zi va trebui să dea socoteală pentru asta, pentru că fiecare persoană va fi mai devreme sau mai târziu informată de faptul că trăiește pe Pământ doar de dragul unui scop.... Oricine încearcă cu seriozitate să înțeleagă acest scop va fi de asemenea luminat, va fi capabil să recunoască o îndrumare înțeleaptă în tot ceea ce-l interesează și, dacă o va urma, va deveni cu adevărat conștient de scopul vieții sale pământești și se va strădui să îl îndeplinească, va trăi responsabil și va învăța în curând să îl recunoască și să îl iubească pe Dumnezeul și Creatorul său..... Și atunci, cu adevărat, nu-și va trăi viața pământească în zadar, se va maturiza lăuntric și va ajunge în curând și la scopul corect: Unirea cu Dumnezeu prin iubire.... El va recunoaște semnificația vieții pământești și va face totul pentru a duce la bun sfârșit o perioadă de dezvoltare, astfel încât să se elibereze de orice formă, de orice robie și să poată intra în împărăția luminii și a fericirii atunci când îi va sosi ceasul.....

Amin

Translated by Ion Chincea