7228 Calea spre cruce....

decembrie 12, 1958: Carte 76

Voi, oamenii, trebuie să priviți spre cruce pentru a merge pe cale pe Pământ în mod corespunzător, pentru a fi mereu ghidați corect de Cel care Și-a vărsat sângele pe cruce pentru păcatele voastre. Iisus Hristos Însuși vă face semn de la cruce, căci numai la crucea Sa poate fi purtată povara păcatului, dacă El o va fi răscumpărat și pentru voi prin moartea Sa. Numai la crucea Sa puteți fi eliberați de povara păcatului.... ceea ce înseamnă că trebuie să recunoașteți actul de Mântuire și, prin urmare, și pe Răscumpărătorul divin Însuși, în Care iubirea lui Dumnezeu a săvârșit actul de milă de a muri pentru oameni și de a răscumpăra păcatul primordial. Nu se poate elibera de această vină nici o ființă umană care nu vrea să știe despre Iisus Hristos, care nu acceptă întruparea lui Dumnezeu în Iisus, care, prin urmare, nu-L recunoaște pe Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu și Răscumpărător al lumii. Ființa umană trebuie să știe și să creadă că o ființă umană s-a lăsat bătută în cuie pe cruce pentru semenii săi din dragoste imensă și că în această ființă umană Iisus a întruchipat Iubirea eternă însăși.... această iubire a murit, prin urmare, pentru oameni, iar această iubire era Dumnezeu Însuși. Iubirea veșnică.... Dumnezeu Însuși.... a coborât pe Pământ, a locuit în ființa umană Iisus, care era locuit de un suflet de lumină, iar "ființa umană" Iisus a parcurs apoi un drum de suferință de o amărăciune de nedescris, care s-a încheiat cu moartea Sa agonizantă pe cruce. Atâta timp cât voi, oamenii, nu vă puteți explica întruparea lui Dumnezeu, nu veți putea crede în Iisus Hristos și în actul Său de mântuire. Dar trebuie să aveți și dragoste în voi înșivă pentru a putea crede în astfel de cunoștințe care corespund adevărului. Iar trăirea acestei iubiri a fost conținutul învățăturii pe care omul Iisus a predicat-o pe Pământ. Iubirea Sa extrem de mare a vrut să sufere și să moară pentru voi, oamenii, pentru a vă răscumpăra; Dar și voi ar trebui să mărturisiți viața Sa de iubire, ar trebui să-L urmați, ar trebui să vă străduiți la fel de mult să trăiți o viață de iubire pentru a putea lua parte la actul mântuirii, pentru că numai printr-o viață de iubire în voi, cunoașterea actului de milostenie va deveni o "certitudine vie" că veți fi răscumpărați, dacă vreți acest lucru voi înșivă și vă dedicați Răscumpărătorului divin Iisus Hristos, luând astfel calea spre crucea Sa. Credința în El vă va împinge și pe voi spre El, Îl veți recunoaște pe Dumnezeu Însuși în El și Îl veți invoca pentru mila și iertarea vinovăției voastre, veți apela la El pentru harul pe care El l-a dobândit pentru voi prin moartea Sa pe cruce.... Veți ști că nu mai sunteți la mila vrăjmașului fără mântuire, ci că Unul singur poate și vă va elibera de el, dacă vă încredințați acestuia. Dar oricine trece pe lângă cruce, care nu crede în El și nici nu stabilește o legătură interioară cu El, este tot atât de departe de Dumnezeu ca atunci când a căzut în abis, chiar dacă a ajuns la gradul de dezvoltare ca ființă umană.... ci doar decizia liberă pentru Iisus Hristos este testul de voință pe care trebuie să îl treacă ca ființă umană. Iar dacă nu are nici un fel de legătură cu Iisus Hristos, înseamnă că încă nu i-a fost luat păcatul primordial, care l-a îndepărtat de Dumnezeul și Creatorul său, Care vrea să fie identificat și recunoscut ca Tată în Iisus Hristos. Dacă nu și-a întors încă privirea spre cruce, pentru el crucea nu este un semn de întoarcere la Dumnezeu, nu crede în lucrarea de Mântuire și păcatul primordial îl apasă încă în așa măsură încât este complet întunecat la nivel spiritual și nu poate recunoaște nimic, deoarece îi lipsește voința de a face acest lucru. Dar, la fel ca orice altă ființă umană, el are posibilitatea de a se gândi la ființa umană care s-a lăsat răstignită pentru semenii săi, deoarece cunoașterea despre aceasta este dată fiecărei ființe umane, dar ființa umană trebuie să ia și ea însăși poziție față de această cunoaștere. Iar atitudinea sa decide acum dacă va părăsi Pământul răscumpărată sau dacă va rămâne legată pentru veșnicii atunci când va trebui să părăsească odată acest Pământ. Dar până la moartea sa are timp pentru răscumpărarea sa, adică pentru atitudinea corectă față de Iisus Hristos și față de lucrarea Sa de răscumpărare. Și până la moarte crucea îi va fi vizibilă, din nou și din nou va intra în câmpul său vizual, din nou și din nou o va împinge în interior spre cruce, dacă nu se apără și fuge de cruce. Căci Cel care a murit pe cruce îi atrage în mod constant pe oameni să vină la El la crucea Sa și să se descarce acolo de povara păcatului, pentru a-și putea continua drumul liberi și răscumpărați și pentru a intra în cele din urmă în împărăția luminii prin poartă, atunci când a venit pentru ei ceasul morții. Atunci ființa umană se va ridica la viață, sufletul său se va ridica la viață, nu va gusta moartea, pentru că a fost răscumpărat de păcat și de moarte, de durere și suferință, a fost eliberat de vina sa și acum se întoarce în casa Tatălui său pentru veșnicie, pentru că a învins moartea.... la fel ca și cel care a fost odată vinovat de căderea ei în adânc....

Amin

Această comunicare este menționată în următorul caiet tematic:

Caiet tematic	Titlu	Descarcă
142	De unde vin? Care este sarcina mea pământească? Unde mă duc?	ePub   PDF   Kindle

---

Downloads

Oferte de descărcare pentru cartea _book
 ePub  
 Kindle  
  Alte descărcări

Această comunicare
Ascultă
Descarcă ca și MP3
Vizualizare imprimare
 Scrieri de mână