Sursa: https://www.bertha-dudde.org/ro/proclamation/6019

6019 Conceptul de eternitate.... Perfecțiune....

august 10, 1954: Carte 65

Au trecut perioade de timp infinit de lungi în care voința Mea creatoare a fost activă pentru a aduce înapoi tot ceea ce era spiritual și care fusese îndepărtat de la Mine.... Astfel, au luat naștere infinit de multe creații menite să facă posibilă această întoarcere, iar nenumărate suflete și-au atins scopul de a locui din nou cu Mine în lumină.... Cu toate acestea, sunt încă necesare perioade de timp mult mai lungi până când toate ființele spirituale vor parcurge calea spre Mine. Căci nenumărate sunt ființele care au ieșit din Mine și care s-au îndepărtat de Mine de bunăvoie. Ele sunt eternități, perioade de timp de o durată de neconceput pentru voi, oamenii, și de aceea cuvântul "etern" poate fi cu siguranță aplicat fără a fi un concept greșit pentru voi, chiar dacă va veni o zi când fiecare perioadă de timp se va sfârși.... Căci chiar și cea mai lungă durată de timp este doar ca o clipă pentru Mine, dar infinit de lungă pentru toate creaturile aflate în starea de imperfecțiune.... În starea de imperfecțiune.... Și acum veți înțelege că o limită de timp există doar în starea de imperfecțiune.... că perfecțiunea, pe de altă parte, nu cunoaște limite, că noțiunea de "timp" nu mai poate fi aplicată la tot ceea ce este perfect și, prin urmare, este irelevantă pentru Mine Însumi atunci când întoarcerea completă la Mine este realizată. Dar pentru voi, creațiile Mele vii, care ați devenit imperfecți din vina voastră, este extrem de important cât timp vă aflați într-o stare care vă chinuie și a cărei durată este scurtată sau prelungită de voi înșivă. Cu cât sunteți mai adânciți în păcat, cu cât sunteți mai departe de perfecțiune, cu atât conceptul de timp și spațiu vă sperie mai mult, tocmai pentru că este de neînțeles pentru voi și totuși nu poate fi negat.... pentru că viața voastră pământească este una îngust limitată și totuși, timpuri nesfârșite în trecut și timpuri la fel de nesfârșite în viitor au devenit o certitudine pentru voi.... Aceasta din urmă este chiar convingerea voastră fermă, astfel încât nu considerați posibil sfârșitul unei epoci de timp. Convingerea voastră este justificată în măsura în care nu există un "sfârșit", că spiritualul rămâne mereu și veșnic, dar acesta este singurul lucru "real".... că doar ceea ce este ireal trece, care sunt doar mijloace de întoarcere la Mine.... Și prea adesea omul se socotește pe sine ca fiind ireal, ca fiind ceea ce nu durează, ceea ce trece odată cu trecerea timpului.... pentru că nu se gândește la spiritualul din el însuși, căruia nu i se pune nicio limită și care nu poate pieri în veșnicie.... dar care poate simți veșnicii de chinuri, pentru că are nevoie de veșnicii pentru a deveni perfect și apoi pentru a fi fericit la nesfârșit în cea mai deplină libertate, independentă de timp și spațiu.... pentru că locuiește din nou cu Mine, Care sunt fără început și fără sfârșit și pretutindeni, Care sunt din veșnicie în veșnicie....

Amin

Translated by Ion Chincea