Sursa: https://www.bertha-dudde.org/ro/proclamation/6005

6005 A pune capăt vieții din proprie inițiativă....

iulie 19, 1954: Carte 65

Vouă, oamenilor, vi s-a acordat un timp pentru eliberarea definitivă din robia voastră.... pentru eliberarea definitivă din formă.... Dar acest timp se măsoară în lungimi diferite, pentru că Eu am recunoscut că este bun pentru sufletul vostru. Nu voi pune capăt în mod arbitrar vieții voastre pământești, însă maturitatea fiecărui suflet în parte Îmi este evidentă și astfel Eu știu și despre pericolul unei căderi sau despre posibilitatea unei ascensiuni ulterioare pe Pământ. Și astfel dragostea și mila Mea pune capăt prematur unei vieți umane pentru a preveni un declin pentru suflet.... sau văd posibilitatea unei schimbări în ultimul ceas și de aceea prelungesc durata vieții, întotdeauna conform unei decizii înțelepte, pentru că Eu știu tot ceea ce este în folosul mântuirii unui suflet.... Și acum veți înțelege ce ofensă gravă este o încetare neautorizată a vieții trupești, ce păcat comiteți anticipând iubirea și mila Mea și nu profitați de oportunitățile oferite sufletului vostru pentru desăvârșire.... Interferați cu planul Meu de mântuire și provocați pagube sufletelor voastre, care într-o zi vă vor provoca remușcări imense și auto-reproșuri, dar care nu vor mai putea fi compensate în împărăția de dincolo, pentru că beneficiile de care ar fi trebuit și ați fi putut profita pe Pământ nu vă vor putea fi oferite niciodată în împărăția de dincolo. Ați distrus iremediabil ceva pentru voi înșivă, chiar dacă reușiți totuși să vă îmbunătățiți puțin starea sufletească atunci când vă străduiți acum să vă ridicați în sus. Dar există un mare pericol ca sufletul să se scufunde.... să se răzvrătească, așa cum sfârșitul arbitrar al vieții a fost o răzvrătire, și va rămâne în această întoarcere. Astfel de suflete au nevoie de un mare ajutor pentru a nu se pierde pentru veșnicie, dar acest lucru li se va întâmpla numai după voința lor. Eu îi ajut cu adevărat pe toți, chiar și în cele mai mari adversități, care se reduc imediat dacă ființa umană se gândește la Mine, dacă ea Mă cheamă în ajutor.... Iar adversitatea este, de asemenea, doar un mijloc de a vă îndrepta gândurile spre Mine, astfel încât să puteți înregistra acum și un succes din viața voastră pământească.... Adversitatea nu se abate asupra ființei umane fără motiv, pentru că sufletul său este în pericol, din care își va găsi calea de ieșire prin această adversitate. Și cu cât se împietrește mai mult împotriva Mea, cu atât se pune mai mult în pericol pentru a sfida în cele din urmă voința Mea și pentru a arunca viața pe care iubirea și harul Meu i-au dat-o pentru răscumpărarea finală. Căci întruparea ca ființă umană este un har pentru suflet.... un dar al iubirii Mele.... este ultima treaptă în sus pe care poate intra pentru a putea apoi să fie liberă și fericită pentru eternitate.... Sufletul a ajuns în scurt timp la țelul său și, prin urmare, este responsabil pentru acțiunile sale dacă nu evaluează acest dar al harului, ci îl aruncă în iluzia gândurilor.

Fiecare emoție a unei inimi umane Îmi este cunoscută și Eu o judec cu adevărat.... Țin cont de slăbiciunea creației Mele vii, dar ea nu este lipsită de vină, iar liberul arbitru al ființei umane o împovărează de îndată ce aceasta a fost greșit direcționată, adică abuzată. Ființa umană nu poate pune capăt adversității sale prin intervenția sa, ea trebuie să continue, ea nu își va găsi calea de ieșire din adversitate sa și, prin urmare, sufletul va suferi de nedescris în împărăția de dincolo.... până când va deveni stăpân pe ea, așa cum ar fi putut să o facă pe Pământ.... până când se refugiază în Cel care este Domn peste suferință și adversitate, pentru că El este biruitor asupra păcatului și a morții....

Amin

Translated by Ion Chincea