Sursa: https://www.bertha-dudde.org/ro/proclamation/5277

5277 Mâna ajutătoare a lui Iisus Hristos.... Răscumpărarea din adâncuri....

decembrie 20, 1951: Carte 58

Atât pe Pământ, cât și în lumea de dincolo, mâna salvatoare a Mântuitorului se întinde spre sufletele care locuiesc în adâncuri, pentru a-i ajuta să se ridice din adâncuri pe cei care apucă mâna Lui. Iubirea și mila lui Dumnezeu sunt în mod constant active pentru a aduce ajutor răscumpărător; dar sufletele însele trebuie să dorească să fie ajutate, altfel orice acordare de har de la Dumnezeu va rămâne ineficientă. Dar această voință nu poate fi mișcată decât de o stare de urgență pentru a cere ajutor. În împărăția de dincolo, fiecare suflet imperfect se află în suferință și agonie, în timp ce pe Pământ sufletul încearcă să se amorțească cu plăceri pământești și, prin urmare, îi este mult mai greu să apeleze la ajutorul lui Dumnezeu. Cu toate acestea, greutățile spirituale sunt la fel de mari și atunci au un efect tangibil în lumea de dincolo. Pe Pământ, sufletul ar putea să se înalțe cu ușurință, deoarece ființa umană își poate folosi vitalitatea pentru acțiuni plăcute lui Dumnezeu, în timp ce în lumea de dincolo sufletul este neputincios și depinde de ajutorul ființelor de lumină sau al oamenilor. Pe Pământ, însă, lipsește mult mai mult voința de a face binele, care este slabă în sufletele din lumea de dincolo doar atât timp cât sufletul este lipsit de putere, dar care crește constant odată ce i s-a dat putere. Chinurile din lumea de dincolo pot determina o schimbare a voinței, iar atunci este asigurată și ascensiunea în sus. Dar fără o schimbare a voinței nu este posibilă nici pe Pământ o ascensiune spirituală și, întrucât lumea are în mod constant un efect anestezic asupra ființei umane, aceasta trebuie să fie pusă uneori și într-o stare de suferință, care are ca scop să determine o schimbare a voinței. Dar atunci mâna ajutătoare a lui Iisus Hristos, iubirea divină, este întotdeauna gata să ridice din abis și există speranța răscumpărării pentru toate sufletele, însă ele însele determină timpul prin voința lor, care trebuie neapărat să fie îndreptată în sus.... O dată, chiar și cea mai puternică voință contrară va fi frântă, dar nu prin forță, ci iubirea divină face acest lucru, care se apropie de ființă de nenumărate ori până când este recunoscută și i se răspunde, până când voința din ființă devine puternică pentru a se dărui a lui Dumnezeu....

Amin

Translated by Ion Chincea