Sursa: https://www.bertha-dudde.org/ro/proclamation/3975
3975 Situație de viață schimbată. Oamenii lumii
februarie 13, 1947: Carte 49
O gândire complet orientată spre lume va empatiza cu greu cu circumstanțele schimbate de viață și se va preocupa în mod constant doar de o îmbunătățire a lor, iar acest lucru va împiedica omul de la orice lucrare sufletească. Cine lasă materia să-i devină stăpân, acela nu o va depăși niciodată, iar căruia pierderea bunurilor pământești nu i-a fost de ajutor pentru a depăși acest lucru, acela se va năpusti cu o râvnă sporită să le multiplice din nou, iar dacă trebuie să fie ajutat din nou, acest lucru nu se poate întâmpla decât prin noi pierderi, astfel încât să învețe să recunoască caracterul trecător al materiei și să atragă beneficii spirituale de pe urma ei.
Dar fiecare credință va cădea și ea victimă unor aspirații pământești sporite și din acest motiv vor apărea deja tabere separate, care sunt recunoscute în exterior. Oamenii credincioși simt situația lor de suferință pământească ca pe o misiune a lui Dumnezeu și, de aceea, nu mai sunt preocupați de multiplicarea bunurilor pământești, în timp ce cel care se străduiește pentru posesiune și-a pierdut credința într-o Putere, care vrea să i se dezvăluie prin evenimentul care i-a adus pierderi materiale. Dorința sa pentru lume este mai mare și, prin urmare, nu-L recunoaște pe Dumnezeu și nu-și organizează viața în conformitate cu voința Sa.
Astfel, va începe o activitate extrem de activă și oamenii vor dori să-și îmbunătățească situația de viață, care a devenit extraordinar de dificilă prin voia lui Dumnezeu. Și gândirea unui om va deveni acum evidentă, cel care trăiește în dragoste își va ajuta semenii pentru a-și face viața suportabilă, însă cel lipsit de dragoste va dori doar să-și remodeleze propria viață, va face totul pentru a-și crea din nou o viață de bunăstare și nu se va sfii să facă acest lucru în detrimentul aproapelui. Și în curând se va putea recunoaște clar cu sprijinul cui lucrează, cine îi dă putere pentru munca pământească și cine a pus stăpânire pe sufletul său pentru aceasta.
Dar și credinciosul va găsi ajutor în orice necaz, numai că nu este vizibil din afară, ci puterea lui Dumnezeu îl va inunda, el va deveni de asemenea stăpân pe orice situație din viață și va rămâne mereu în contact cu Dumnezeu, credința lui se va adânci, dragostea pentru materie se va îndepărta, iar acesta este un progres mult mai mare decât sporirea posesiunilor pământești ale celui dintâi. Pentru că cine își vinde sufletul de dragul vieții pământești, acela socotește doar timpul scurt al vieții pământești, care se poate sfârși pentru el în orice zi.
Și el nu se gândește la veșnicie, care este teribil de agonizantă pentru el, pentru că materia îl leagă în același fel ca pe Pământ. Și de aceea, omul trebuie să încerce să se elibereze de orice dorință pentru aceasta, el trebuie să ia asupra sa timpul dificil cu predarea în voia lui Dumnezeu și cu cât se alipește mai intim de Dumnezeu cu atât mai mult el este neajutorat pe Pământ. Pentru că Dumnezeu îl va ajuta și i se va revela și prin ajutorul adesea miraculos. Și pentru el va fi scurt doar timpul necazului, dar viața în împărăția spirituală va fi nesfârșit de lungă, unde va fi nespus de fericit, liber de orice materie, pentru că a devenit deja biruitor al materiei pe Pământ.
Amin
Translated by Ion Chincea