Sursa: https://www.bertha-dudde.org/ro/proclamation/3419

3419 Primirea cuvântului divin Actul de cea mai mare voință....

ianuarie 27, 1945: Carte 44

Doar câțiva oameni sunt în posesia Cuvântului direct, pentru că doar câțiva au o voință atât de puternică, că ascultă în mod conștient în interiorul lor și astfel au și credință în lucrarea lui Dumnezeu în ființa umană prin spiritul său. Această credință este o condiție prealabilă, dar ea a prins viață și prin practicarea iubirii aproapelui, iar prin aceasta din urmă ființa umană a devenit un receptacul al spiritului divin. Dar trebuie, de asemenea, să își adune în mod absolut voința de a asculta instrucțiunile prin intermediul spiritului divin. Iar acest lucru necesită iubire și depășire.... Iubirea pentru Dumnezeu și depășirea tuturor slăbiciunilor și defectelor. Omul trebuie să lucreze permanent asupra lui însuși și să aibă voința de a se apropia de Dumnezeu.... De aceea, trebuie să pună lupta spirituală mai presus de lucrurile pământești și, de asemenea, trebuie să desfășoare cu conștiinciozitate lucrarea spirituală, iar aceasta include mai întâi lucrarea de primire, care presupune o voință extrem de puternică, deoarece acceptarea zilnică a Cuvântului divin este un act de cea mai mare forță a voinței, deoarece trebuie să fie activă mereu și mereu din nou, pentru că numai astfel poate fi oferit darul spiritual divin ființei umane. Deși ființa umană este doar instrumentul lui Dumnezeu, pe care îl folosește pentru a putea vorbi oamenilor în mod natural, voința liberă a omului este totuși decisivă și, astfel, el nu este forțat sau determinat să scrie fără voia sa într-o stare patologică, ci poate acționa în mod complet liber și nu are nevoie în niciun caz să își deschidă urechea și inima. Dar și primirea cunoașterii spirituale divine este de asemenea imposibilă. Și de aceea se pot găsi doar puțini oameni care se oferă în mod complet voluntar și care acum ascultă zilnic cu perseverență înăuntru.... care doresc astfel și își lasă voința să devină acțiune, închizându-se de lume, stabilesc legătura intimă cu Dumnezeu, apelează la El și așteaptă împlinirea cererii lor. Acest lucru necesită timp și renunțarea la ceea ce corpul cere pentru el însuși. Cine își iubește prea mult trupul, adică cine caută doar scopul vieții pământești în bunăstarea pământească, este cu totul incapabil să-și adune această voință, căci de fiecare dată trupul va încerca să o slăbească și, în cele din urmă, ființa umană se va supune dorinței trupului, va deveni nepăsătoare și leneșă, va avea, de asemenea, doar o credință slabă în dragostea și bunătatea lui Dumnezeu și nu va apela la El pentru darul harului Său, și atunci nici nu i se poate acorda.... Și doar câțiva oameni sunt dispuși să se abandoneze voinței lui Dumnezeu și să se lase complet ghidați de El. Dar acești puțini sunt adevărați lucrători în via Domnului, ei s-au dovedit a fi credincioși lui Dumnezeu și, de aceea, primesc în mod constant putere pentru ca voința lor să devină puternică, de fiecare dată când sunt dispuși să asculte din nou înăuntru. Iar rezultatul este o cunoaștere spirituală divină, care poate avea un efect benefic de neconceput, dacă și semenii își adună din nou voința de a se lăsa învățați de el. Voința trebuie să devină mereu activă din nou, pentru că Dumnezeu nu forțează o persoană să se întoarcă la Împărăția Sa și, prin urmare, și la harul Său..... Dar oricine va avea această voință va fi binecuvântat de Dumnezeu și va putea obține cel mai mare succes, atât pentru sufletul său, cât și pentru cel al semenilor săi.... Și va fi un lucrător de succes în via Domnului, iar puterea și harul îi sunt disponibile în cea mai bogată măsură....

Amin

Translated by Ion Chincea