Sursa: https://www.bertha-dudde.org/ro/proclamation/2803

2803 Sfârșitul conflagrației mondiale.... Stabilirea ordinii divine....

iulie 8, 1943: Carte 37

Restabilirea ordinii lumești va fi imposibilă atâta timp cât oamenii sunt plini de ură și invidie, deoarece acestea sunt calități opuse lui Dumnezeu, care trebuie să distrugă orice ordine, așa cum tot ceea ce este împotriva lui Dumnezeu este, de asemenea, împotriva ordinii divine. Iar starea de extremă lipsă de iubire este cea care nu are niciodată un efect constructiv, ci întotdeauna un efect distructiv. Este de înțeles, însă, că o astfel de stare distructivă nu poate dura și, prin urmare, Dumnezeu Însuși îi va pune capăt într-un mod care, deși provoacă și cea mai mare dezordine, a fost recunoscut de înțelepciunea lui Dumnezeu ca fiind singurul mijloc de a restabili ordinea. Umanitatea însăși nu face niciun efort pentru a pune capăt unei lupte care aduce suferință și mizerie fără margini întregii lumi. În consecință, trebuie să i se pună capăt într-un alt mod; dar suferința de pe Pământ nu se va diminua pentru că umanitatea are nevoie de ea. Oamenii trebuie să se întoarcă la vechea ordine, trebuie să învețe din nou să renunțe la bunurile aproapelui lor, a căror posesie o urmăresc și pentru care luptă cu cele mai teribile arme. Căci dependența de bunurile pământești a adus focul mondial care este greu de stins.... Cu toate acestea, ea nu le aduce oamenilor niciun câștig pământesc, ci mai degrabă imense pierderi pământești, despre a căror amploare ființa umană nu este informată. Căci toate triumfurile au fost cumpărate cu pierderi de nedescris, atât în bunuri pământești, cât și în vieți omenești. Cu toate acestea, omenirea este insensibilă la aceste pierderi, nu acordă atenție la ceea ce a provocat voința umană, astfel că însăși voința divină intervine pentru a produce o schimbare violentă a evenimentelor din lume.... deoarece o schimbare în gândirea oamenilor nu poate fi realizată decât atunci când aceștia simt că ei înșiși sunt neputincioși, că o Putere care este mai puternică decât ei le ia frâiele din mâini și le distruge complet voința. Întunericul spiritual în care ei se află este cauza acțiunilor lor lipsite de iubire, iar lipsa de iubire este din nou cauza întunericului.... Și într-o clipă trebuie să se nască în ei conștiința că gândirea lor este greșită, că aleargă după scopuri greșite și că se pierd dacă nu se întorc la ordinea divină și nu își schimbă fundamental modul de viață. Iar această străfulgerare de intuiție le va aduce o intervenție divină, chiar dacă sunt încă departe de a crede într-o putere superioară care le ține destinul în mâinile sale. Dar ei nu pot ajunge la credință decât prin reflecție, iar gândirea va fi stimulată atunci când vor vedea că totul vine altfel decât era previzibil conform judecății umane. Este un haos, atât spiritual, cât și pământesc, pe care voința umană l-a creat și care, fără intervenția lui Dumnezeu, va deveni tot mai mare și va duce la distrugerea finală, deoarece omenirea nu mai respectă ordinea divină, în afară de câțiva care sunt devotați lui Dumnezeu și se străduiesc să îndeplinească voința Sa. Aceștia, însă, nu opresc cursul dezvoltării, ci sunt doar cauza intensificării măsurilor împotriva ordinii divine; și a sosit momentul în care omenirea se supune voinței adversarului lui Dumnezeu și devine din ce în ce mai nemiloasă în gândire și în acțiune. Intervenția lui Dumnezeu are ca rezultat suferințe și mizerii de nedescris, dar este singura posibilitate de a-i readuce pe oameni la ordinea divină și de a le schimba starea spirituală, ceea ce, într-adevăr, nu va fi cazul decât pentru câțiva oameni. Și, prin urmare, momentul distrugerii finale a ceea ce este neconvertibil se apropie tot mai mult, așa cum este anunțat în Cuvânt și în Scriptură....

Amin

Translated by Ion Chincea