Sursa: https://www.bertha-dudde.org/ro/proclamation/2787

2787 Ascultarea în interior....Cadouri de sus....Tot ceea ce este bun este divin....

iunie 25, 1943: Carte 37

Orice dar spiritual necesită o atenție totală la expresia voinței divine, ceea ce înseamnă că ființa umană trebuie să asculte în interior pentru a auzi această expresie a voinței. Voința lui Dumnezeu nu poate fi revelată decât cuiva care se retrage în viața sa interioară, deoarece vocea lui Dumnezeu nu poate fi auzită decât în inima ființei umane și, prin urmare, ființa umană trebuie să asculte în interior dacă vrea să audă vocea lui Dumnezeu. Și astfel, ființa umană trebuie mai întâi să se detașeze de lume, adică să-și elibereze complet gândurile de interesele pământești, să stabilească legătura cu împărăția spirituală prin contemplarea conștientă și dialogul tăcut cu ființele spirituale care se află în perfecțiune sau cu însăși divinitatea eternă.

El trebuie să prezinte lui Dumnezeu greutățile sale spirituale și să ceară să fie călăuzit spre realizare, trebuie să facă un efort pentru a trăi în conformitate cu voința divină și trebuie să aibă voința serioasă de a deveni vrednic de vocea lui Dumnezeu, atunci și Dumnezeu va lăsa vocea Sa să răsune în inima celui care dorește să o audă. Pentru că Dumnezeu are nevoie de oameni care să transmită în mod clar și inteligibil semenilor lor ceea ce le-a fost transmis prin vocea inimii și, prin urmare, El va fi întotdeauna dispus să îi instruiască pe oameni cu sinceritate. De aceea, El cere și atenția celor care se declară dispuși să transmită această cunoaștere pe care o primesc ei înșiși. Căci cunoștințele sunt atât de vaste încât în fiecare zi și în fiecare oră se poate oferi ceva nou oamenilor.

Dar ea trebuie să fie transmisă în mod veridic și, prin urmare, învățătorul însuși trebuie să fie în cunoștință de cauză și să accepte mereu și constant această cunoaștere, iar acest lucru necesită o concentrare constantă a gândurilor, adică receptorul trebuie să se despartă de bunăvoie de suflet și de trup, iar acum trebuie să se predea complet lucrării forțelor spirituale.... trebuie să asculte ceea ce îl informează prietenii spirituali și să știe că orice comunicare din împărăția spirituală îi este oferită în conformitate cu voința lui Dumnezeu.... că, prin urmare, el primește adevărul pe care ar trebui apoi să-l transmită la fel de bine. Astfel, el nu-și poate pune propriile gânduri înaintea cunoștințelor pe care le primește, ci trebuie să adere exact la ceea ce i se oferă de sus. Atâta timp cât ființa umană nu ascultă această voce din inima sa, nici ea nu poate fi învățată, căci Dumnezeu nu se va exprima mai evident pentru a nu periclita libertatea de credință a oamenilor.

Dar vocea Lui sună atât de strălucitor și de pur pentru ascultător încât acesta nu o poate înțelege greșit și astfel crește în înțelepciune, deoarece este învățat de Dumnezeu Însuși, Care se folosește și de mesagerii Săi cerești pentru a transmite adevărul oamenilor de pe Pământ prin intermediul copilului pământean dedicat Lui..... (25.6.1943) Dar Dumnezeu este întotdeauna cel care dăruiește darurile de sus, pentru că vocea lui Dumnezeu este cea pe care ființa umană o aude în mod audibil în ea însăși, dacă o ascultă cu atenție. Darurile divine sunt tot ceea ce este bun.... care îi încurajează pe oameni să facă binele, care îi învață iubirea și îi îndreaptă spre Dumnezeu.... Iar ființa umană primește întotdeauna aceste învățături atunci când strădania sa este îndreptată spre Dumnezeu și spre adevărul etern și când inima sa se face receptivă prin voința de a auzi vocea lui Dumnezeu în sine și printr-o viață plăcută lui Dumnezeu... altfel, dorința de Dumnezeu nu este înrădăcinată în ființa umană. Dar atunci Dumnezeu Însuși și voința spirituală legată de Dumnezeu îi influențează și gândurile, iar gândurile vor apărea în principal în inimă și trebuie doar să fie prinse de voința ființei umane prin ascultarea interioară a darului divin care îi este oferit acum.

Dacă ființa umană trăiește în iubire, atunci gândurile se vor imprima atât de puternic în inima sa, încât nu va avea îndoieli în a accepta aceste gânduri ca fiind o voce divină, căci prin iubire este deja unit cu Dumnezeu Însuși și cunoaște voința Lui, pe care se străduiește mereu să o îndeplinească....

Amin

Translated by Ion Chincea