Sursa: https://www.bertha-dudde.org/ro/proclamation/2219

2219 Învățătura mentală în adevăr presupune credința în Dumnezeu....

ianuarie 22, 1942: Carte 31

Orice întrebare spirituală rămâne fără răspuns atâta timp cât ființa umană nu se îndreaptă afirmativ către Divinitatea eternă, deoarece răspunsul la astfel de întrebări revine puterilor spirituale care au găsit deja unirea cu Dumnezeu. Este de înțeles că ele nu vor transmite fluxul de putere de la Dumnezeu unei persoane care nu recunoaște pe cel care îi dă puterea. Cu toate acestea, cunoașterea spirituală este putere de la Dumnezeu, puterea de la Dumnezeu nu poate fi primită, prin urmare, decât de ființa umană care îl recunoaște pe Dumnezeu, altfel întreaga lume ar sta în cunoaștere, deoarece ființele care transmit lumină și putere nu ar refuza fluxul de putere nimănui de pe Pământ. Dar Dumnezeu pune condiții pentru primirea adevărului, iar prima condiție este ca ființa umană să se decidă în mod conștient în favoarea lui Dumnezeu, să creadă în Dumnezeu ca Creator și Conducător al tuturor lucrurilor, Care este extrem de înțelept, bun și atotputernic. Credința într-un Dumnezeu al iubirii, înțelepciunii și atotputerniciei permite, de asemenea, ființei umane să stabilească un contact cu Creatorul veșniciei și, în același timp, să stabilească un contact cu ființele spirituale, cărora li se permite să locuiască în apropierea lui Dumnezeu într-o stare de perfecțiune pentru a primi și transmite în mod constant puterea Sa divină. Aceste ființe se străduiesc în mod constant să ajute oamenii pământești a căror credință este încă superficială. Ele încearcă să îi facă pe oameni să gândească, astfel încât aceștia să își trimită gândurile în sus, în mod întrebător. Numai atunci pot da un răspuns, adică îi pot instrui mental pe oameni. Dar oamenii care nu cred în Dumnezeu nu-și pot imagina cât de dificil este pentru ei să pună întrebări spirituale. Ei nu recunosc nimic spiritual și, prin urmare, nu-și îndreaptă gândurile spre această direcție pe care o resping în adâncul ființei lor. Dar, din nou, nici un răspuns nu poate ajunge la oameni dacă aceștia nu întreabă, căci numai prin întrebări ființele sunt capabile să le transmită mental răspunsuri. Numai prin întrebare ființa umană își deschide inima și numai acum poate curge către ea fluxul de putere, căci numai acum a stabilit legătura pe care Dumnezeu o condiționează. Omul trebuie să îl recunoască pe Dumnezeu pentru a putea să îl recunoască.... El trebuie să se plece în fața Lui într-o umilință profundă pentru a primi harul Său. Dar dacă Dumnezeu le transmite oamenilor adevărul, dacă vrea să-i facă cunoscători, este un har extrem de mare, iar acest har trebuie cerut în mod conștient, astfel încât ființa umană trebuie să recunoască mai întâi, prin întrebările sale mentale, că există un Creator, de la Care presupune că poate răspunde la întrebarea sa în virtutea înțelepciunii Sale și că vrea să răspundă și în virtutea iubirii Sale.... Și trebuie să ceară cu umilință clarificări, cunoaștere și adevăr acestui Creator acum recunoscut, atunci nu-și va deschide inima în zadar.... El poate fi acum instruit de forțele cunoscătoare de dincolo, iar acestea nu-l lasă să întrebe în zadar.... Ei împart cu bucurie ceea ce ei înșiși primesc de la Dumnezeu, ei dau pentru că stau în iubire și dăruirea le dă fericire. Iar ceea ce dau ele este cel mai pur adevăr, deoarece ele nu sunt decât executanții voinței divine, dar Dumnezeu nu oferă nimic altceva decât cel mai pur adevăr celui care își exprimă dorința de adevăr prin întrebările sale mentale....

Amin

Translated by Ion Chincea