• Back

GLASNA RIJEČ

Unutarnja Riječ se zasigurno čuje [[= odjekuje]] jasno i glasno, pa ipak jedino nekome tko sluša na-unutra i koji je, zahvaljujući njegovom načinu života, tako oblikovao svoje srce da je Bog Osobno u stanju izraziti Sebe kroz t[[akv]]o srce. Duša ljudskog bića mora biti ta[[/oli]]ko prisno sjedinjena sa duhovnom iskrom u sebi da može čuti njezin glas u svako vrijeme i da je duhovna iskra, koja je zračenje Boga, sposobna izraziti sebe tako da čovjek može čuti njezin glas kao izgovorene riječi, tako da Riječi odjekuju u njemu i na taj način ne mogu biti krivo shvaćene. Baš kao i ljudi koji se jedni drugima obraćaju/govore kao čovjek čovjeku, [[tako]] Bog govori ljudima kroz srce. Ovaj postupak se ne može objasniti na nijedan drugi način, pa ipak on je jedino razumljiv nekome jednom kada je čuo Božanski glas. On osjeća Božje Riječi u njegovom srcu i ekstatično je sretan primiti tu milost, jer onda on više neće imati nikakvih dvojbi, nikakve nevjere, nikakvih pitanja koji neće biti pobijeni ili odgovoreni jednom kada se sumnje ili pitanja pojave u njemu. Glasna [[= zvučna]] Riječ je čovjeku dokaz kako je sve ono što je prethodno vjerovao istina. I glasna Riječ otkriva čoveku prisustvo nebeskog Oca.... Njegovu blizinu, što uzrokuje neopisivo blaženstvo.

Unatoč tome, ona odjekuje vrlo blago i suptilno u srcu tako da se može čuti jedino ako se obraća najveća pažnja. Naj-srdačniji/iskreniji odnos mora biti mentalno uspostavljen sa Bogom i onda će morati započeti slušanje, očekivanje Njegove milosti, koja će onda primjetno utjecati u njega. Ali jedino čovjek čije se srce promijenilo u ljubav će biti u stanju čuti Božanski glas, jer Božanska ljubav je ona koja izražava sebe čovjeku a ova se može očitovati jedino gdje postoji istinska/prava ljubav. Pa ipak jednom kada je čovjek zvučno/glasno percipirao Božansku Riječ on neće nikad opet izgubiti taj dar milosti, on će onda biti u stanju čuti Njegov glas uvijek i na svim mjestima.... on će jedino morati ostati u iskrenom kontaktu sa Njime i on će jasno i izrazito čuti odgovor. On neće biti nadvladan sa sumnjom o njegovoj istinitosti pošto on osjeća Božju blizinu i također će mu biti razumljivo da Bog Sebe očituje zvučno [[= na glas]]. Međutim, sve dok zemaljsko dijete nije postiglo poseban stupanj zrelosti kao rezultat nesebičnog života ljubavi ono također neće biti u stanju doživjeti sreću ove blažene unije sa Bogom. Usprkos tome, ono treba uvijek i zauvijek slušati na-unutra i iz dubine svoga srca apelirati za ovu milost, tako da može primiti snagu živjeti u skladu sa Božjom voljom, i Njegova vječna ljubav će mu se približiti.... tako da će on jasno i izrazito čuti Njegov glas, tako da će mu On govoriti kroz srce i zemaljsko dijete će osjetiti Njegovu ljubav i biti izobilno sretno još dok je na Zemlji.

Amen

Cuvântul sonor....

Cuvântul interior sună cu siguranță clar și audibil, dar numai pentru cel care ascultă în interior și care și-a modelat inima prin modul său de viață astfel încât Dumnezeu să se poată exprima prin această inimă. Sufletul ființei umane trebuie să fie atât de intim conectat la scânteia spirituală din el însuși încât să îi poată auzi vocea în orice moment, iar scânteia spirituală, care este o emanație a lui Dumnezeu, este capabilă să se exprime în așa fel încât ființa umană să îi audă vocea ca pe niște cuvinte rostite, încât cuvintele să sune în interiorul său și astfel să nu poată fi înțelese greșit.

Căci, așa cum oamenii își vorbesc între ei din gură în gură, tot așa și Dumnezeu le vorbește oamenilor prin inimă. Nu există o altă modalitate de a explica acest proces, dar este de înțeles doar pentru cel care a auzit odată vocea divină. El simte în inima sa ceea ce Dumnezeu îi vorbește și se bucură nespus de acest har, pentru că acum nu mai există nici o îndoială, nici o necredință, nici o întrebare pentru el, pentru că totul este respins sau răspuns imediat ce în el a apărut o îndoială sau o întrebare. Cuvântul sonor este o dovadă pentru ființa umană că tot ceea ce credea înainte este adevăr.

Iar cuvântul sonor anunță prezența Tatălui ceresc pentru ființa umană..... Apropierea Lui, care este o bucurie nespus de mare. Dar sună atât de încet și de delicat în inimă, încât doar cea mai mare atenție este capabilă să o audă. Trebuie să se stabilească mental cea mai intimă legătură cu Dumnezeu, apoi trebuie să înceapă ascultarea, așteptarea harului Său, care acum curge audibil spre el.

Cu toate acestea, vocea divină nu va putea fi auzită decât de o persoană a cărei inimă s-a transformat în iubire, pentru că iubirea divină este cea care se exprimă către ființa umană, iar aceasta nu poate apărea decât acolo unde există iubire adevărată. Totuși, odată ce ființa umană a auzit în mod audibil Cuvântul divin în ea însăși, nu va mai pierde niciodată acest dar al harului, atunci va putea să audă vocea Sa în orice moment și oriunde...., va trebui doar să rămână în dialog sincer cu El și va auzi clar și distinct răspunsul. Și nu va fi afectat de nicio îndoială cu privire la adevărul ei, pentru că simte apropierea lui Dumnezeu și îi este de asemenea de înțeles că Dumnezeu se face cunoscut în mod audibil.

Totuși, până când copilul pământesc nu a atins un anumit grad de maturitate printr-o viață altruistă de iubire, nu poate simți fericirea acestei uniuni fericite cu Dumnezeu. Cu toate acestea, ar trebui să asculte mereu și constant în interior și să ceară sincer acest har, astfel încât să primească puterea de a trăi conform voinței lui Dumnezeu, iar dragostea Sa veșnică se va înclina spre el...., astfel încât să audă clar și distinct vocea Sa, pentru ca El să-i vorbească prin inimă, iar copilul pământesc să simtă dragostea Sa și să se bucure din plin deja pe Pământ.....

Amin