• Volver

Oración correcta... Relación infantil...

Escucho a quien Me llama. Mi oído escucha cada tono, cada respiración de Mis hijos, y Me vuelvo hacia ellos aun antes de que hayan pronunciado una palabra, porque Yo amo a Mis hijos. Mi amor salva todas las distancias y no hay separación entre un niño que pide íntimamente y Yo, porque su llamada Me alcanza y Me lleva hacia él, porque siempre estoy dispuesto a ayudar y porque bendigo cada conexión que el niño terrenal establece con su Padre desde la Eternidad.

Yo presto atención a todo llamado que desde el corazón de una persona sube hacia Mí, pero no presto atención a las palabras que sólo se pronuncian con la boca... Pero cuántas oraciones se pronuncian que no pueden llegar a Mis oídos porque solo sólo oraciones de labios. Un solo pensamiento puede y logrará más Conmigo que largas oraciones, que carecen de intimidad, porque no es el niño que habla con el Padre, sino que es una persona que solo piensa en un Dios que está lejos de ella y ahora trata de moverlo a aceptar palabras vacías y hacer cumplir exigencias porque el ser humano no se siente lo suficientemente poderoso por sí mismo para afrontar la vida solo y necesita ayuda. Pero no va por el camino correcto, exige dónde debería preguntar.

Una petición, sin embargo, presupone la confianza creyente del hijo al Padre, el ser humano debe sentirse hijo de Quien lo ha creado, y por tanto también encomendarse humilde y creyentemente al Padre... Y eso requiere palabras de corazón al Padre, que no necesitan ser pronunciadas pero deben llenar los pensamientos del niño. En su mayor parte, sin embargo, las oraciones se han convertido en una forma, la boca las pronuncia mientras los pensamientos se quedan en otra parte, y aunque sean con las palabras mismas, carecen del impulso del corazón que empuja hacia el Padre... falta la devoción sentida hacia Mí, que Me llama, que Me obliga a inclinarme hacia Mi hijo y escuchar su petición. Una oración íntima Me agrada, entonces ya he ganado un ser humano para Mí porque su voluntad está dirigida hacia Mí, porque Me reconoce como su Padre desde la Eternidad y porque toma ventaja de Mi gracia y fuerza que le ayudan hacia la altura, hacia la perfección.

Una oración íntima salva cada abismo, una persona que reza correctamente se esfuerza conscientemente hacia Mí, ciertamente alcanzará su meta... Yo estoy presente para él y sentirá Mi presencia y nunca más pasará solo por la vida en la tierra...

amén

Rugăciunea corectă.... Relația de copil...

Oricine Mă cheamă, Eu îl aud. Urechea Mea ascultă fiecare sunet, fiecare respirație a copiilor Mei și Mă aplec spre ei chiar înainte ca ei să fi rostit un cuvânt, pentru că îi iubesc pe copiii Mei. Iubirea Mea trece peste orice distanță și nu există nicio separare între rugăciunea intimă a unui copil și Mine, pentru că chemarea lui ajunge la Mine și Mă aduce la el, pentru că Eu sunt întotdeauna gata să ajut și pentru că binecuvântez orice legătură pe care copilul pământesc o stabilește cu Tatăl său din eternitate. Eu respect orice chemare care se ridică spre Mine din inimă, dar nu respect cuvintele care sunt rostite doar de gură.... Dar câte rugăciuni sunt rostite care nu pot ajunge la urechea Mea pentru că sunt doar rugăciuni din gură. Un singur gând poate și va obține mai mult de la Mine decât rugăciunile lungi, lipsite de intimitate, pentru că copilul nu vorbește cu Tatăl, ci ființa umană se gândește doar la un Dumnezeu care este îndepărtat de ea și încearcă să-L convingă să accepte cuvinte goale și să îndeplinească cereri, pentru că ființa umană însăși nu se simte suficient de puternică pentru a se descurca singură în viață și are nevoie de ajutor. Dar nu ia calea cea bună, ci cere acolo unde ar trebui să ceară. O cerere, însă, necesită încrederea fidelă a copilului în Tatăl, ființa umană trebuie să se simtă copil al Celui care l-a creat și, prin urmare, să se încredințeze și ea cu smerenie și fidelitate Tatălui.... Iar acest lucru necesită cuvinte sincere către Tatăl, care nu trebuie rostite, dar care trebuie să umple gândurile copilului. De cele mai multe ori, însă, rugăciunile au devenit o formă, gura le rostește în timp ce gândurile locuiesc în altă parte, și cum sunt și cu cuvintele în sine, le lipsește impulsul inimii care împinge spre Tatăl.... Le lipsește devotamentul sincer față de Mine, care Mă cheamă, ba chiar Mă obligă, să Mă aplec spre copilul Meu și să-i ascult cererea. Rugăciunea intimă Mă încântă, pentru că atunci voi fi câștigat deja persoana pentru Mine, pentru că voința ei este destinată Mie, pentru că Mă recunoaște ca Tată al său din eternitate și pentru că se folosește de harul și puterea Mea, care îl ajută să se înalțe, să atingă perfecțiunea. Rugăciunea intimă acoperă orice prăpastie; un om care se roagă corect se străduiește în mod conștient spre Mine și, de asemenea, își va atinge cu siguranță scopul.... Eu sunt prezent la el și el va simți prezența Mea și nu va mai trece niciodată singur prin viața pământească....

Amin