• Back

Other translations:

Satan's nature.... Fall and redemption....

The extremely vast distance from Me by the one who once rebelled against Me, the all enlivening strength, has also tremendously reduced the effect of strength, and thus the spiritual substance, which was once full of life and strength, deprived itself of strength and finally turned into the hardest substance, because even spiritual substance hardens if it is so infinitely far away from Me that it is no longer affected by My strength of love. The process of hardening of spiritual substance is synonymous with the emergence of earthly matter which, due to My will, took on shape. Thus all of creation is fundamentally such hardened substance, My once emanated spiritual strength which nevertheless originated from Me as something supremely perfected in essence.... This perfect spiritual substance was constantly permeated by My strength of love and thereby able to create and work without limitation like Me.

I Am the original source of strength and everything in existence depends on this source of strength. Nothing apart from Me exists with independent strength at its disposal, and thus a detachment from Me and My strength also means complete disintegration, since it would not be possible to receive a flow of strength from anywhere else. However, a separation from Me is not possible either, because My strength cannot cease for eternity and is eternally indivisible too; but what emerged from My strength is able to distance itself infinitely far away, and distance means that the strength loses its effect, thus the far-removed substance remains motionless and compacts into solid substance, into matter, which thus is hardened spiritual substance without the ability to be active because it has left the emanation field of My strength of love.

This, therefore, is the fate of the fallen spiritual substance which is furthest away from Me and yet will eternally not cease to exist.... Fundamentally, however, it is nevertheless something of substance which once was intelligent to the highest degree, possessed awareness and free will and yet, due to its fall, lost all evidence of its divinity. Through My will these spiritual beings dissolved into countless minute particles in order to gradually come together again after they have achieved a certain degree of maturity or purification by means of a healing process which I recognised as successful.... Thus I bound the once free spirits which had been created by My first-created being and the use of My strength.... But what has become of this first-created being?

Since its fall this being has been wandering about to and fro as a spark of strength trying to use its remaining strength to illuminate everything My will has taken away from it.... not to enliven it but to increase its own strength in order to surpass Me Myself, that is, My strength.... The spiritual substance constrained by My will does not react to this illumination simply because it is not giving it life.... But as soon as it becomes the entity again after the infinitely long path through creation, when the individual minute particles have gathered again and as a unit embodies itself in the human form and thereby regains its self-awareness, it will respond again to the endeavours of the first-created being, My opposing spirit. It allows itself to be blinded by the spark, for this spark does not illuminate, it is just a deceptive light that dazzles the eye in order to obscure its view completely.... just as his strength became ineffective due to the apostasy, due to the infinitely vast distance from Me. But his essence remains, he has not lost his self-awareness, and therefore he is still able to influence equally self-aware beings, thus his essence can thoroughly permeate the human being without, however, thereby being limited to just one human being.

Hence he is able to exercise his influence wherever people intentionally turn to him due to their disposition and who thus increase his strength through unison with him.... He only uses his remaining strength to work against Me, he constantly tries to elevate himself with the help of people who submit themselves to him. Thus, this opposing spirit is indeed quite obviously active, he is also able to quite obviously dominate a person, yet only as long as the person is to take his test of will on earth....

If he has achieved his aim to win people over for himself then he nevertheless has merely aided the hardening of spiritual substance again and forfeited his strength, so that he himself will also be completely lifeless as soon as he is no longer able to cling to people who provide him with their energy of life.... And this is the case when a period of Salvation approaches its end, when he has drawn the majority of people into the abyss and the others are completely devoted to Me. Then he himself will be completely deprived of his strength, then he, too, will be in a constrained state, he will be chained.... until he is able to tempt people in the same manner once more, until people themselves get to the state again that they increase his strength, until they more or less loosen his chains themselves all over again as a result of their wrong will for matter, which submits to My adversary's will and thus raises his position of power once more, which becomes ever more evident in every period of Salvation the closer it gets to the end. For this reason every period of Salvation will start in peaceful harmony as a true paradise on earth and end with satanic activity until even the last spiritual being has been taken away from My adversary, until he himself is so weak that he will ask for strength from Me.... until he himself will return to Me into his Father's house.... which he once had left of his own free will.

Amen

Translator

Natura lui Satana.... Cădere și răscumpărare....

Distanța enormă a celui care s-a ridicat cândva împotriva Mea, față de Mine, ca putere atotînsuflețitoare, a redus de asemenea enorm efectul puterii și astfel, spiritualul, care era cândva plin de viață și de putere, s-a lipsit de putere și s-a transformat în cele din urmă în substanță mai dură, pentru că și substanța spirituală se întărește atunci când nu mai este atinsă de puterea iubirii Mele în această distanță nesfârșită față de Mine. Procesul de întărire a substanței spirituale este sinonim cu apariția materiei pământești care a devenit formă prin voința Mea. Or, întreaga creație este în mod fundamental o astfel de substanță împietrită, o forță spirituală care înainte ieșea din Mine, dar care emana din Mine ca ceva extrem de perfect în esență.... În perfecțiunea sa, această ființă a fost în mod constant pătrunsă de puterea iubirii Mele și, prin urmare, capabilă de creație și activitate nelimitate, asemenea Mie (26.2.1953). Eu sunt sursa originară a tuturor puterilor, iar întreaga existență depinde de această sursă de putere. În afară de Mine nu există nimic care să dispună independent de forță, iar o detașare de Mine și de forța Mea ar însemna, prin urmare, și o pierzanie completă, deoarece nu ar fi posibilă o aprovizionare cu forță din altă parte. Dar nici o detașare de Mine nu este posibilă, pentru că puterea Mea nu poate pieri în veșnicie și este, de asemenea, veșnic indivizibilă; totuși, ceea ce a apărut din puterea Mea se poate îndepărta la nesfârșit de Mine, iar îndepărtarea înseamnă că puterea își pierde efectul, astfel că îndepărtarea rămâne ca și cum ar fi nemișcată și se condensează în substanță solidă, în materie, care este, prin urmare, o substanță spirituală întărită, lipsită de capacitatea de a fi activă, deoarece a părăsit sfera emanației Mele de putere a iubirii.

Aceasta este, așadar, soarta substanței spirituale care s-a îndepărtat de Mine, care se află la cea mai mare distanță de Mine și totuși este veșnic nepieritoare.... Toate acestea, însă, sunt în mod fundamental ceva legat de o ființă care a fost cândva foarte capabilă să gândească, care avea cunoaștere și liber arbitru și care, totuși, a pierdut toate aceste dovezi de divinitate prin căderea sa. Aceste entități spirituale s-au dizolvat în nenumărate particule prin voința Mea pentru a se regăsi încet-încet într-un proces de vindecare recunoscut de Mine ca fiind de succes atunci când se atinge un anumit grad de maturitate sau de purificare.... Am legat astfel ființa care a fost odată creată în mod liber prin voința primei Mele ființe create, folosind puterea Mea....

Dar ce s-a întâmplat cu această ființă creată prima dată?. Această ființă rătăcește ca o scânteie de putere de la căderea sa și caută să lumineze cu forța sa rămasă tot ceea ce voința Mea i-a luat.... însă nu pentru a o reînvia, ci pentru a-i spori puterea astfel încât să Mă depășească pe Mine Însumi, adică puterea Mea.... Ceea ce este legat de voința Mea nu reacționează la această iluminare tocmai pentru că nu-i dă viață.... Dar de îndată ce a redevenit ființă după un parcurs infinit de lung prin creație, când particulele individuale s-au regăsit toate și acum se întrupează ca un întreg în formă umană și își recapătă astfel conștiința de sine, ea reacționează din nou și la eforturile acelei ființe create prima dată, spiritul contrar Mie. Ea se lasă orbită de scânteie, căci această scânteie nu dă lumină, ci este doar o lumină înșelătoare care orbește ochiul pentru a-l întuneca complet.... așa cum puterea sa a devenit ineficientă prin apostazie, prin îndepărtarea infinită de Mine. Dar esența sa a rămas, nu și-a pierdut conștiința de sine și, prin urmare, poate avea încă un efect asupra a ceea ce este de asemenea conștient de sine, astfel încât poate umple complet ființa umană cu esența sa, fără a fi însă legat doar de o singură persoană. Astfel, el își poate exercita influența oriunde există oameni care se îndreaptă spre el din proprie voință prin atitudinea lor și astfel își sporește puterea prin unirea cu ei. El își folosește puterea rămasă doar pentru a lucra împotriva Mea, încercând în mod constant să o sporească cu ajutorul oamenilor care i se predau. Astfel, acest contra-spirit funcționează în mod evident, poate controla complet o persoană, dar numai atâta timp cât aceasta trebuie să treacă testul voinței pe Pământ..... Odată ce și-a atins scopul de a-i câștiga pe oameni pentru el însuși, el nu a făcut decât să favorizeze din nou întărirea substanței spirituale și să se lipsească de forța sa, astfel încât este, ca să spunem așa, complet lipsit de viață, de îndată ce nu se mai poate agăța de oamenii care îi dau vitalitate.... Și așa se întâmplă atunci când se încheie o perioadă de răscumpărare, când el a atras cea mai mare parte a oamenilor în abis, iar ceilalți Îmi sunt pe deplin devotați. Atunci el însuși este lipsit de puterea sa, atunci și el este într-o stare de legare, zace în lanțuri.... până când va putea face din nou aceleași experimente pe oameni, până când oamenii înșiși vor fi în stare să-i întărească din nou puterea, până când, ca să zic așa, îi vor slăbi ei înșiși lanțurile prin voința lor greșită, care se aplică din nou materiei, care se supune voinței adversarului Meu și astfel își ridică din nou poziția de putere, ceea ce devine tot mai evident în fiecare perioadă a Mântuirii, cu cât se apropie mai mult de sfârșit.

De aceea, fiecare perioadă de răscumpărare va începe cu o armonie pașnică, cu un adevărat paradis pe Pământ, și se va încheia cu o activitate satanică, până când adversarul Meu va fi lipsit până și de ultima esență, până când el însuși va fi atât de neputincios încât va tânji după putere de la Mine.... până când el însuși se va întoarce la Mine în casa Tatălui său.... pe care a părăsit-o de bunăvoie.

Amin

Translator